Bugetul de stat în creștere, dar deficitul uriaș de 7 miliarde de lei pune presiune pe finanțele publice

29 Aug. 2024, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2024, 15:48 // Actual //  bani.md

În primele șapte luni ale anului 2024, veniturile totale la bugetul de stat al Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 37,7 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când veniturile au fost de 34,21 miliarde lei, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Din totalul veniturilor obținute în perioada ianuarie-iulie 2024, 37,3 miliarde de lei au provenit din veniturile generale și colectate, în timp ce 0,38 miliarde de lei au fost obținute din proiecte finanțate din surse externe. Cele mai mari contribuții la buget au venit din partea Serviciului Vamal, care a generat 21,1 miliarde de lei, reprezentând 56% din totalul veniturilor, cu o creștere de 10,3% față de anul trecut.

Serviciul Fiscal de Stat a încasat 16,6 miliarde de lei, adică 44% din totalul veniturilor, înregistrând o creștere de 6,6% comparativ cu 2023. Alte venituri au însumat 2,2 miliarde de lei, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, rambursările de TVA și accize au scăzut cu 7,3%, totalizând 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile, bugetul de stat a cheltuit 44,8 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2024, marcând o creștere modestă de 1,8% față de anul precedent. Aceasta a condus la un deficit bugetar de 7,1 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, deficit finanțat din surse interne cu 9,3 miliarde de lei, din surse externe cu 1,7 miliarde de lei și din modificarea soldului de casă cu 3,9 miliarde de lei.

La 31 iulie, soldul conturilor bugetului de stat era de 7,32 miliarde de lei, din care 0,94 miliarde de lei proveneau din proiectele finanțate din surse externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Ian. 2026, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Ian. 2026, 16:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!