Bugetul Moldovei, într-o prăpastie fără fund! Unde au dispărut 2,7 miliarde de lei din caznaua țării

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în acest an în ceea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Analiza sa indică că aceste probleme au fost atât de evidente încât, în luna octombrie, Guvernul a fost nevoit să solicite Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului.

În primele trei trimestre ale anului 2023, veniturile bugetare din TVA au înregistrat o creștere stabilă, atingând un nivel anual de 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în trimestrul al doilea și al treilea al anului, s-a observat o stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, fenomen rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală a țării, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.

Analistul evidențiază că încasările din TVA în bugetul public, care reprezentau 15,1% din totalul veniturilor populației în anii precedenți, au scăzut la 13,8% în acest an. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă o ratăre bugetară de aproximativ 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA pentru anul curent.

Ioniță identifică cinci cauze potențiale ale acestei scăderi și propune soluții pentru a stopa acest fenomen negativ:

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației: Expertul subliniază că reducerea cheltuielilor populației se reflectă direct în scăderea veniturilor bugetare din TVA. În context, promovarea politicilor de încurajare a consumului devine crucială pentru redresarea situației.
Trecerea la produsele cu TVA redus: Criza energetică din 2021-2023 a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor populației pentru gaze naturale, influențând decizia de a opta pentru bunuri cu TVA redus în detrimentul celor cu TVA standard.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero: Experții subliniază că scutirea de la plata TVA la procurarea de imobile, în special a locuințelor noi, a generat o reducere a încasărilor bugetare cu aproximativ 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată: Fenomenul economiei neobservate, care implică vânzări fără plata impozitelor, poate afecta încasările bugetare, însă Ioniță consideră că impactul acestui factor este minor în comparație cu alții.
Creșterea comerțului ilicit: Comerțul ilicit, în special cu produse precum țigările electronice, reprezintă un factor major care afectează negativ încasările bugetare. Expertul subliniază necesitatea unei atenții sporite și a unor politici eficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.