Bugetul Moldovei, într-o prăpastie fără fund! Unde au dispărut 2,7 miliarde de lei din caznaua țării

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în acest an în ceea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Analiza sa indică că aceste probleme au fost atât de evidente încât, în luna octombrie, Guvernul a fost nevoit să solicite Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului.

În primele trei trimestre ale anului 2023, veniturile bugetare din TVA au înregistrat o creștere stabilă, atingând un nivel anual de 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în trimestrul al doilea și al treilea al anului, s-a observat o stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, fenomen rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală a țării, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.

Analistul evidențiază că încasările din TVA în bugetul public, care reprezentau 15,1% din totalul veniturilor populației în anii precedenți, au scăzut la 13,8% în acest an. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă o ratăre bugetară de aproximativ 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA pentru anul curent.

Ioniță identifică cinci cauze potențiale ale acestei scăderi și propune soluții pentru a stopa acest fenomen negativ:

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației: Expertul subliniază că reducerea cheltuielilor populației se reflectă direct în scăderea veniturilor bugetare din TVA. În context, promovarea politicilor de încurajare a consumului devine crucială pentru redresarea situației.
Trecerea la produsele cu TVA redus: Criza energetică din 2021-2023 a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor populației pentru gaze naturale, influențând decizia de a opta pentru bunuri cu TVA redus în detrimentul celor cu TVA standard.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero: Experții subliniază că scutirea de la plata TVA la procurarea de imobile, în special a locuințelor noi, a generat o reducere a încasărilor bugetare cu aproximativ 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată: Fenomenul economiei neobservate, care implică vânzări fără plata impozitelor, poate afecta încasările bugetare, însă Ioniță consideră că impactul acestui factor este minor în comparație cu alții.
Creșterea comerțului ilicit: Comerțul ilicit, în special cu produse precum țigările electronice, reprezintă un factor major care afectează negativ încasările bugetare. Expertul subliniază necesitatea unei atenții sporite și a unor politici eficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.