Bugetul Moldovei, într-o prăpastie fără fund! Unde au dispărut 2,7 miliarde de lei din caznaua țării

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în acest an în ceea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Analiza sa indică că aceste probleme au fost atât de evidente încât, în luna octombrie, Guvernul a fost nevoit să solicite Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului.

În primele trei trimestre ale anului 2023, veniturile bugetare din TVA au înregistrat o creștere stabilă, atingând un nivel anual de 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în trimestrul al doilea și al treilea al anului, s-a observat o stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, fenomen rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală a țării, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.

Analistul evidențiază că încasările din TVA în bugetul public, care reprezentau 15,1% din totalul veniturilor populației în anii precedenți, au scăzut la 13,8% în acest an. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă o ratăre bugetară de aproximativ 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA pentru anul curent.

Ioniță identifică cinci cauze potențiale ale acestei scăderi și propune soluții pentru a stopa acest fenomen negativ:

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației: Expertul subliniază că reducerea cheltuielilor populației se reflectă direct în scăderea veniturilor bugetare din TVA. În context, promovarea politicilor de încurajare a consumului devine crucială pentru redresarea situației.
Trecerea la produsele cu TVA redus: Criza energetică din 2021-2023 a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor populației pentru gaze naturale, influențând decizia de a opta pentru bunuri cu TVA redus în detrimentul celor cu TVA standard.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero: Experții subliniază că scutirea de la plata TVA la procurarea de imobile, în special a locuințelor noi, a generat o reducere a încasărilor bugetare cu aproximativ 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată: Fenomenul economiei neobservate, care implică vânzări fără plata impozitelor, poate afecta încasările bugetare, însă Ioniță consideră că impactul acestui factor este minor în comparație cu alții.
Creșterea comerțului ilicit: Comerțul ilicit, în special cu produse precum țigările electronice, reprezintă un factor major care afectează negativ încasările bugetare. Expertul subliniază necesitatea unei atenții sporite și a unor politici eficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.