Bugetul UE pe 2022: CE propune 167,8 miliarde de euro și granturi de 143,5 miliarde de euro. Cum vor fi folosiți banii

10 Iun. 2021, 09:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
10 Iun. 2021, 09:24 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Comisia Europeană (CE) a propus un buget anual al Uniunii Europene pentru 2022 în valoare de 167,8 miliarde de euro. De asemenea acest buget  va fi completat și de granturi de aproximativ 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU. UE are ca prioritate redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare.

“Capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiții semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă și este pregătită pentru viitor.”, se arată în comunicatul CE.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil de bugetul UE, a declarat:

„Propunem astăzi un nivel de sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare. Vom ajuta persoanele, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de pandemie. Vom investi în reziliența și în modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale. Principalele noastre priorități sunt readucerea Europei pe drumul cel bun, accelerarea redresării sale și asigurarea faptului că este pregătită pentru viitor.”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil de bugetul UE.

Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.

Fondurile vor fi utilizate la reconstrucția și modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziției verzi și digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei în lume.

Prioritățile UE în 2022 și cum vor fi împărțiți banii

Bugetul propus reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

  • 118,4 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale;
  • 53,0 miliarde EUR politicii agricole comune și 972 de milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 36,5 miliarde EUR pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;
  • 14,8 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
  • 13,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde EUR pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 5,5 miliarde EUR pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde EUR pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde EUR pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 17,9 miliarde EUR pentru investiții în capitalul uman, coeziune socială și valori, din care 13,3 miliarde EUR pentru Fondul social european Plus în vederea sprijinirii ocupării forței de muncă, a competențelor și a incluziunii sociale, 3,4 miliarde EUR pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 253 de milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor*;
  • 2,1 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
    1,9 miliarde EUR pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 1,9 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane EUR pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
  • 1,9 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);
  • 1,3 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
  • 1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;
  • 905 milioane EUR pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
  • 789 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 600 de milioane EUR pentru securitate, din care 227 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Realitatea Live



Un nou protest în fața Guvernului de la Chișinău
Centrul pentru Jurnalism Independent lansează primul raport de monitorizare a presei audiovizuale în campania electorală
O nouă ședință la Curtea de Apel Chișinău cu privire la numărul secțiilor de votare deschise în străinătate
Protest organizat de Alianța pentru Unirea Românilor la Ministerul Afacerilor Interne
Ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, din 14 iunie 2021
Evenimentul de comemorare a 80 de ani de la primul val de deportări (13 iunie 1941)
Ședința festivă a membrilor Academiei de Științe a Moldovei
România donează alte peste 100.000 de doze de vaccin Republicii Moldova
CEC: Procedura de tragere la sorți privind stabilirea ordinii prealabile de înscriere în buletinul de vot a candidaților electorali
14 Iun. 2021, 11:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Dumitrita Culiuc
14 Iun. 2021, 11:54 // Bănci şi Finanţe //  Dumitrita Culiuc

Prețul bitcoinului a crescut după ce Elon Musk a sugerat că Tesla ar putea accepta din nou tranzacțiile cu criptomonedă dacă deținătorii pot demonstra că cel puțin jumătate din energia folosită la minarea ei este „energie curată”.

„Când vom avea confirmarea că minerii folosesc o cantitate rezonabilă de energie curată (aproximativ 50%) și că trendul va fi de creștere, Tesla va reîncepe să accepte tranzacțiile cu bitcoin”, a scris Elon Musk duminică pe Twitter, comentând la o postare.

El nu a spus cum crede că poate fi monitorizată folosirea energiei curate la minarea de criptomonedă, iar Tesla nu a venit cu precizări suplimentare, scrie CNN.

Bitcoinul era cotat la mai mult de 39.400 de dolari luni dimineață, o creștere de 12,5% față de ziua precedentă.

Tesla a început să accepte bitcoin ca metodă de plată pentru mașini electrice în luna martie, însă a suspendat măsura în luna mai, din cauza că minarea criptomonei are un impact asupra mediului, iar prețul criptomonedei a scăzut semnificativ în urma acestu anunț.

Bitcoin a avut o evoluție foarte volatilă anul acesta, pe care l-a început la nivelul de 29.400 de dolari, pentru ca în aprilie să ajungă la maximul de 64.899 de dolari.

Postările pe Twitter ale lui Musk par să fi contribuit la această volatilitate: după anunțul că Tesla nu mai acceptă bitcoin la vânzarea de mașini, moneda s-a prăbușit cu 12%.

În tweet-ul său de duminică, Elon Musk a mai spus că Tesla a vândut doar circa 10% din deținerile sale de bitcoin, pentru a dovedi că moneda poate fi vândută ușor fără să provoace mișcări majore pe piață”.


 
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Activități pentru copii, la Școala Securității a IGSU
Activități pentru copii, la Școala Securității a IGSU
Maratonul de vaccinare pe roți continuă în Chișinău
Maratonul de vaccinare pe roți continuă în Chișinău
Rezidenții Goma revin acasă după erupția vulcanului Congo
Rezidenții Goma revin acasă după erupția vulcanului Congo