Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.