Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.