Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.