Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Informațiile apărute în spațiul public privind posibila utilizare a unor motoare uzate în proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt interpretate greșit. Oficialul afirmă că trebuie făcută o distincție clară între echipamente second-hand și motoare provenite din stocul producătorului, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

„Este un pic denaturată informația în știrea respectivă. Una este motoare la mâna a doua, vechi, folosite și alta sunt motoare din stocul producătorului”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, compania cu care Comisia de Licitație a purtat negocieri a venit cu trei scenarii de ajustare a bugetului și a costului de implementare a proiectului. Una dintre opțiuni vizează utilizarea unor motoare aflate în depozitul producătorului, cu o vechime de aproximativ doi-trei ani.

Ministrul a subliniat însă că această variantă nu este automată și ar putea fi acceptată doar dacă sunt oferite garanții solide. „Pentru ca acea opțiune să fie fezabilă, trebuie producătorul și participantul să prezinte anumite garanții, dacă se va merge pe această opțiune”, a precizat el.

Șeful de la Energie a mai anunțat că raportul de evaluare a negocierilor a fost transmis instituției financiare care susține proiectul, iar autoritățile așteaptă poziția acesteia. „Raportul de evaluare a negocierilor a fost transmis către banca care a finanțat acest proiect și așteptăm răspunsul lor”, a spus Junghietu.

Declarațiile vin pe fundalul controverselor legate de proiectul de modernizare a Termoelectrica, estimat la peste 81 de milioane de euro și finanțat din credit extern. În spațiul public au apărut critici privind transparența negocierilor și temeri că obiectivul inițial — instalarea unor motoare noi de cogenerare — ar putea fi compromis.

Potrivit informațiilor vehiculate anterior, ofertantul ar fi propus circa 81,8 milioane de euro pentru motoare de mâna a doua și aproximativ 96 de milioane de euro pentru motoare noi. Termoelectrica nu a semnat pentru varianta cu echipamente uzate, iar negocierile au intrat în pauză până la o decizie finală a părților implicate.