Bulgaria a oprit înainte de termen importul de ţiţei din Rusia

Bulgaria a încetat să mai importe ţiţei din Rusia înainte de termen în cadrul măsurilor adoptate ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, informează dpa, potrivit Agerpres.

Interdicţia importurilor de petrol rusesc afectează rafinăria de petrol Lukoil Neftochim, situată la vest de oraşul-port la Marea Neagră, Burgas. Rafinăria este deţinută, în cea mai mare parte, de gigantul rus din domeniul petrolier şi al mineritului, Lukoil.

Ţiţeiul rusesc va fi înlocuit cu importuri din Kazahstan, Irak şi Tunisia, potrivit unei ştiri apărute în ziarul bulgar 24 chasa.

Interdicţia de import din Bulgaria a fost introdusă la sfârşitul anului 2023, în pofida unei derogări speciale de la sancţiunile Uniunii Europene impuse Rusiei, care ar fi permis Bulgariei să continue să importe ţiţei rusesc până la 1 octombrie.

Prin interzicerea importurilor de petrol rusesc, guvernul bulgar urmăreşte să priveze compania Lukoil şi guvernul rus de profituri care ar putea fi folosite pentru a finanţa războiul din Ucraina.

De asemenea, Bulgaria a încetat să mai importe gaze naturale ruseşti în 2022, după ce compania de stat rusă Gazprom a întrerupt livrările în urma refuzului guvernului de la Sofia de a plăti în ruble ruseşti.

Înainte de 2022, Bulgaria era aproape complet dependentă de gazul din Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titei #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.