Bulgaria a oprit înainte de termen importul de ţiţei din Rusia

Bulgaria a încetat să mai importe ţiţei din Rusia înainte de termen în cadrul măsurilor adoptate ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, informează dpa, potrivit Agerpres.

Interdicţia importurilor de petrol rusesc afectează rafinăria de petrol Lukoil Neftochim, situată la vest de oraşul-port la Marea Neagră, Burgas. Rafinăria este deţinută, în cea mai mare parte, de gigantul rus din domeniul petrolier şi al mineritului, Lukoil.

Ţiţeiul rusesc va fi înlocuit cu importuri din Kazahstan, Irak şi Tunisia, potrivit unei ştiri apărute în ziarul bulgar 24 chasa.

Interdicţia de import din Bulgaria a fost introdusă la sfârşitul anului 2023, în pofida unei derogări speciale de la sancţiunile Uniunii Europene impuse Rusiei, care ar fi permis Bulgariei să continue să importe ţiţei rusesc până la 1 octombrie.

Prin interzicerea importurilor de petrol rusesc, guvernul bulgar urmăreşte să priveze compania Lukoil şi guvernul rus de profituri care ar putea fi folosite pentru a finanţa războiul din Ucraina.

De asemenea, Bulgaria a încetat să mai importe gaze naturale ruseşti în 2022, după ce compania de stat rusă Gazprom a întrerupt livrările în urma refuzului guvernului de la Sofia de a plăti în ruble ruseşti.

Înainte de 2022, Bulgaria era aproape complet dependentă de gazul din Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titei #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.