Bulgaria a oprit înainte de termen importul de ţiţei din Rusia

Bulgaria a încetat să mai importe ţiţei din Rusia înainte de termen în cadrul măsurilor adoptate ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, informează dpa, potrivit Agerpres.

Interdicţia importurilor de petrol rusesc afectează rafinăria de petrol Lukoil Neftochim, situată la vest de oraşul-port la Marea Neagră, Burgas. Rafinăria este deţinută, în cea mai mare parte, de gigantul rus din domeniul petrolier şi al mineritului, Lukoil.

Ţiţeiul rusesc va fi înlocuit cu importuri din Kazahstan, Irak şi Tunisia, potrivit unei ştiri apărute în ziarul bulgar 24 chasa.

Interdicţia de import din Bulgaria a fost introdusă la sfârşitul anului 2023, în pofida unei derogări speciale de la sancţiunile Uniunii Europene impuse Rusiei, care ar fi permis Bulgariei să continue să importe ţiţei rusesc până la 1 octombrie.

Prin interzicerea importurilor de petrol rusesc, guvernul bulgar urmăreşte să priveze compania Lukoil şi guvernul rus de profituri care ar putea fi folosite pentru a finanţa războiul din Ucraina.

De asemenea, Bulgaria a încetat să mai importe gaze naturale ruseşti în 2022, după ce compania de stat rusă Gazprom a întrerupt livrările în urma refuzului guvernului de la Sofia de a plăti în ruble ruseşti.

Înainte de 2022, Bulgaria era aproape complet dependentă de gazul din Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titei #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.