Bunicul ei e „tatăl leului moldovenesc”, iar ea îmblânzitoarea lemnului la Brașov. A investit 40.000 de EURO în afacere

05 Ian. 2022, 15:07
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
05 Ian. 2022, 15:07 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Elena şi Vitalie Neculseanu sunt doi îmblânzitori ai lemnului care, atunci când au realizat cât de versatil este acest material şi câte forme nebănuite poate să ia, nu au păstrat entuziasmul doar la stadiul de pasiune, ci l-au dus la rang de afacere. Aşa că, din 2019, cei doi antreprenori originari din Chişinău şi-au stabilit reşedinţa de business la Braşov, unde funcţionează astăzi atelierul Eightera Wood Art, scrie ZF.

Istoria atelierului a început cu mult timp în urmă, prin 2011, când Elena Neculseanu era studentă în Chişinău la Facultatea de Arhitectură şi descoperea tehnologia debitării şi a gravurii cu laser. Atunci a realizat primele creaţii, care au fost nişte cercei geometrici din lemn, obţinuţi prin tehnica pe care abia o învăţase. Foarte rapid, totul a devenit un hobby de suflet, care a continuat să se manifeste timp de opt ani.

„În 2019, această pasiune s-a transformat într-o mică afacere de familie datorită unei finanţări europene din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Aşa am ajuns în Braşov şi lucrăm asupra conceptului Eightera Wood Art de doi ani deja“, povesteşte Elena Neculseanu.

Businessul în care i s-a alăturat între timp şi soţul ei este, în cuvinte puţine, un atelier de laser cutting & engraving, format dintr-o echipă tânără, având la bază un arhitect şi un inginer. Din atelierul din Braşov ies multe tipuri de elemente de decor pentru casă şi evenimente, suveniruri şi cadouri, accesorii pentru afaceri şi obiecte pentru copii. Elena şi Vitalie – antreprenorii, dar şi singurii angajaţi momentan – lucrează cu diverse materiale, de la lemn şi hârtie la plexiglass, sticlă şi multe altele, pe care le debitează şi gravează cu ajutorul gravatorului laser.

Piesele de rezistenţă din portofoliul Eightera sunt hărţile 3D din lemn pe straturi. Pe lângă faptul că sunt un obiect de decor original, ele pot fi şi personalizate atunci când oraşul preferat sau un loc cu o semnificaţie specială este marcat cu un geotag sau pin, care să indice importanţa sa pentru cei care aleg o astfel de hartă.

Elena Neculseanu este originară din Chişinău, unde a copilărit şi a crescut în simbioza a două familii – una de artişti plastici şi una de matematicieni. Ea are o specializare în Design Interior obţinută la Colegiul de Construcţii din Chişinău şi este de formaţie arhitect, după ce a terminat masterul în Arhitectură la Universitatea Tehnică din Moldova.

Bunicul ei Gheorghe Vrabie este artist plastic, autorul stemei de stat a Republicii Moldova şi „Tatăl leului moldovenesc“, al cărui design l-a realizat, aşa că afinitatea pentru arte a existat mereu în familie.

Familia Neculseanu s-a bazat pe investiţii nerambursabile din fonduri europene în valoare de aproape 27.000 de euro pentru a pune atelierul pe picioare şi a mai pus la bătaie încă 10.000 de euro din surse proprii. Adăugând multă muncă, perseverenţă şi sute de metri pătraţi de lemn, reţeta este una de succes. Anul 2020 le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de puţin peste 16.000 de euro.

„După un 2020 în care am avut un start bun, pentru acest an ne propunem să mărim numărul de angajaţi pentru a putea face faţă volumului mare de comenzi. Vrem să organizăm un mic showroom în atelierul nostru din Braşov şi, în plus, avem câteva idei pentru produse noi pe care dorim să le materializăm anul acesta.“

Toată magia se întâmplă de la zero, în atelierul din Braşov, iar cea mai mare parte a comenzilor vine prin mediul online, comenzile mergând apoi către livrare în ţară sau peste hotare prin curieri.

„Avem totuşi şi clienţi care doresc să vadă dedesubturile locului unde iau naştere lucrările lor şi optează pentru o ridicare a comenzii de la atelier, lucru care ne bucură nespus de mult, desigur.“

Pentru Elena şi Vitalie Neculseanu, 2020 a fost un an bun, fiind cel în care au livrat prima lor comandă, în luna mai, când România se afla în plină pandemie. Se aflau la capătul unui an în care achiziţionaseră utilajele, stabiliseră relaţiile cu furnizorii de materiale, amenajaseră atelierul, testaseră produsele şi tehnicile de producţie, optimizaseră procesele – pe scurt, tot ce presupune perioada premergătoare oricărei afaceri la început de drum. În octombrie a fost lansat magazinul online şi tot în acea perioadă ei au participat la Design Days/Home Exhibition, un eveniment organizat în Cluj-Napoca şi Timişoara, unde şi-au expus hărţile.

„Cu siguranţă, situaţia pandemică a afectat două mari nişe pe care mizam ca fluxuri de venit, şi anume HoReCa şi evenimentele de familie.“

Dar aşa cum lemnul poate fi modelat după gusturile clientului, la fel şi planurile celor doi antreprenori s-au pliat după cerinţele pieţei. Pentru ca povestea să continue să se cioplească armonios zi după zi.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.