Cadastru va implementa proiectul de înregistrare și evaluare funciară până în 2023. Șefa Cadastru spune de ce e necesar

În Republica Moldova sunt în jur de 6 mln. de proprietăți, iar Serviciul Cadastru a reușit, până în 2007, să înregistreze 80% din acestea. Cu suportul unui proiect al Băncii Mondiale – „Înregistrare și evaluare funciară 2019-2023”, se propune ca în 5 ani să fie înregistrate toate proprietățile statului la Cadastru, transmite Curentul.

Șeful Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice (ASP), Angela Matcov, a explicat de ce este nevoie de un asemenea proiect.

„Înregistrarea bunurilor imobiliare este un proiect prin care statul a mobilizat resursele financiare și umane pentru o perioadă scurtă pentru a realiza obiectivul din anii 90 când a declarat că terenurilor pot fi privatizate. În procesul de privatizare statul a spus că garantează dreptul de proprietate și a instituit sistemul Cadastru.

Din cauza lucrului enorm și lipsa timpului, în primii ani, până în 2007, s-au înregistrat doar 80% proprietăți private. În R. Moldova sunt estimate circa 6 mln. proprietăți. Cadastru au fost acoperi toate localitățile, doar 500 localități din R. Moldova au rămas în afara sistemului.

„Ce înseamnă acest lucru? Dacă eu vreau să vând sau să cumpăr teren, toate înregistrările datelor se vor face pe cont propriu și aceasta înseamnă cheltuieli pentru persoane”, spune Angela Matcov.

Potrivit specialistei, proiectul Guvernului cu suportul Băncii Mondiale are surse financiare de 30 mln. de euro și acești bani urmează a fi utilizați pentru finalizarea înregistrării bunurilor imobile în cele 500 de localități.

De asemenea, ea a spus că din proprietățile publice, doar 10% au fost înregistrare la Cadastru.

„Ce înseamnă asta? Eu ca proprietar nu cunosc ce am în proprietate. Partea financiară aici e la sfârșitul listei problemelor, prima este mobilizarea resurselor umane și dorința de finalizare a procesului de inventariere. Vom veni cu înregistrarea gratuită a bunurilor pentru cetățeni și APL”, a mai spus Angela Matcov la Radio Moldova.

#evaluare funciara #cadastru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.

#exporturi #FMI #Moldova