Cade ghilotina la cea mai mare bancă din Germania: Bundesbank dă undă verde concedierilor pe bandă rulantă

Bancherii centrali din Germania sunt revoltaţi de planul de „modernizare” al unui grup de consultanţi în management pentru Bundesbank, care vizează eliminarea a sute de locuri de muncă şi revizuirea practicilor de lucru, în timp ce instituţia încearcă să dezamorseze criticile politice privind pierderile tot mai mari, scrie Financial Times.

În interiorul Bundesbank nemulţumirile au început să curgă de când Joachim Nagel a devenit preşedinte anul trecut şi a angajat Boston Consulting Group pentru a face banca face mai agilă şi mai eficientă.

„Starea de spirit în rândul personalului este „la pământ. BCG nu are nicio idee despre cum funcţionează o bancă centrală şi care sunt îndatoririle sale legale. Au comparat activitatea privind politica monetară cu o linie de producţie de automobile, ceea ce este un nonsens total”, a declarat o persoană din interior.

Cu toate acestea, Bundesbank a declarat că planul său, denumit „Wandel” – care înseamnă schimbare în limba germană – a fost „un proces de modernizare menit să transforme banca într-o organizaţie digitală, agilă şi pregătită pentru viitor, care trebuie să răspundă rapid la provocări complexe şi în continuă evoluţie”.

Consultanţii urmăresc să reducă numărul de angajaţi prin faptul că nu vor înlocui mulţi oameni din generaţia baby-boomer care se vor pensiona în următorii patru ani. Extinzând un obiectiv dintr-un plan de restructurare anterior, se urmăreşte reducerea cu aproximativ 5% a numărului de posturi echivalente cu normă întreagă.

Persoane familiarizate cu planul au declarat că acesta direcţionează Bundesbank să devină mai mult un furnizor de servicii pentru sectorul public german, oferindu-se să gestioneze pasiv o parte mai mare din fondurile de pensii de stat şi alte fonduri comune de bani guvernamentali.

Trei persoane informate cu privire la acest plan au declarat că acesta reflectă neliniştea tot mai mare de la Bundesbank cu privire la pierderile cauzate de creşterea bruscă a ratelor dobânzilor. Pierderile ar putea consuma peste 20 de miliarde de euro din provizioane şi capital în următorii ani. Biroul federal de audit a avertizat recent că Bundesbank ar putea avea nevoie de un plan de salvare pentru a acoperi pierderile în creştere.

Însă banca centrală a negat că pierderile preconizate au fost unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de a angaja BCG, un grup cu sediul în SUA care este unul dintre cei mai mari consilieri corporativi din lume.

Ultima restructurare majoră de acest tip a avut loc în urmă cu aproximativ 30 de ani, când banca a fost consiliată de firma americană de consultanţă McKinsey, în timp ce alte reforme structurale au fost făcute în urmă cu aproximativ 20 de ani, în momentul lansării monedei euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #bank #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.