Căderea valutară a Rusiei: Cum au afectat sancțiunile economice veniturile din export ale țării

Economia Rusiei se confruntă cu un deficit în creștere al principalelor valute internaționale, ca urmare a intensificării sancțiunilor financiare occidentale. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, 95% din sistemul bancar național se află sub sancțiuni.

Conform estimărilor, în 2024, Rusia a primit aproximativ 70 de miliarde de dolari din încasările valutare în dolari și euro, potrivit analistilor de la Alfa-Bank, care se bazează pe statisticile Băncii Centrale.

Datele Băncii Centrale arată că, în perioada ianuarie-noiembrie, exportatorii ruși au livrat produse în valoare de 386 miliarde de dolari, iar pentru întregul an, veniturile din export sunt estimate la aproximativ 420 miliarde de dolari. Totuși, doar 18% din aceste livrări au fost plătite în dolari și euro, monedele-cheie ale comerțului mondial, care reprezintă 70% din tranzacțiile comerciale globale, conform datelor SWIFT. În schimb, 43% din exporturi au fost plătite în ruble, iar 38,6% în „alte valute”, dintre care yuanul chinezesc este principalul în Rusia.

Fluxul de valute principale în Rusia a scăzut la nivelurile veniturilor din export ale economiei din anii 1990, conform statisticii Băncii Centrale: 66,1 miliarde de dolari în 1994, 73,7 miliarde în 1998 și 69,6 miliarde în 1999.

Pentru comparație, înainte de război, mai mult de 80% din veniturile valutare ale companiilor ruse erau în dolari și euro, iar valoarea acestora putea atinge aproximativ 400 de miliarde de dolari pe an (potrivit datelor din 2021).

În realitate, anul trecut exportatorii ruși au primit mult mai puțini dolari și euro – doar aproximativ 50 de miliarde de dolari, deoarece o mare parte din veniturile lor au fost „înghețate” în străinătate din cauza intensificării sancțiunilor americane. În noiembrie, Gazprombank, ultima mare bancă de stat cu acces la plăți în dolari și la sistemul SWIFT, a fost inclusă într-un nou set de sancțiuni, împreună cu alte aproximativ 50 de bănci care gestionau comerțul extern.

Potrivit MoneyRoo, companiile rusești au pierdut fiecare al treilea dolar pe care ar fi trebuit să-l primească pentru produsele exportate. Alfa-Bank estimează că suma pierdută se ridică la aproximativ 20 de miliarde de dolari, echivalentul a mai mult de 2 trilioane de ruble, afectând semnificativ situația financiară a companiilor și capacitatea acestora de a desfășura activități comerciale, inclusiv achizițiile din import.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #incasari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.