Cadoul lui Plahotniuc pentru Șor - Air Moldova! Slusari: Banii au fost aduși în geantă de la o companie de asigurări

Dumitru Alaiba a declarat că Air Moldova a trecut printr-o perioadă de management defectuos, după ce a fost preluată prin fraudă de gruparea criminală a lui Șor. Despre „prihvatizarea” Air Moldova se cunoaște demult. Compania a fost donată către Șor la decizia personală a lui Plahotniuc . Banii, formal achitați pentru privatizare, au fost sustrași dintr-o compania de asigurare și aduși în geantă în ultimul ceas, înainte de expirare a termenului de depunere a cererilor, susține fostul deputat Alexandr Slusari.

Fostul deputat s-a arătat deranjat de declarațiile ministrului Alaiba, care potrivit lui Slusari ar trebui să se uite în calendar la componența Parlamentului și Guvernului. „Suntem în anul 2023, nu în 2019 ! La guvernare 2 ani e PAS cu 63 de mandate, nu coaliția PSRM-PD sau PSRM-Șor. Tu nu ești un deputat exaltat din opoziția, care în comisia economia, finanțe și buget din principiu nici pentru începutul ședinței comisiei nu ai votat. Ești целый viceprim-ministru și ministru al economiei, dar tot vorbești, parcă te afli în tranșeea opoziției”.

Slusari spune că la 4 octombrie 2019 Parlamentul a aprobat un raport al comisiei de anchetă pe așa zisă privatizare a Air Moldova, „pentru care ai votat și tu, iar membru acestei comisiei de la PAS a fost Radu Marian. Parlamentul 4 ani în urmă a solicitat franc de la Guvern anularea tranzacției de privatizare a Air Moldova. Înțeleg că în perioada guvernării grupărilor politico-criminale acest lucru era irealizabil, dar în 2021-2023 voi de ce nu ați îndeplinit recomandările comisiei de anchetă ? Nici măcar nu ați încercat”, se întreabă Slusari .

„Mai mult ca atât, sunt convins că acțiunile acestei companii au fost coordonate cu gruparea lui Șor și au avut scopul destabilizării situației social-economice în țară”, spune Slusari.

Ieri, Autoritatea Aeronautică Civilă i-a retras certificatul de zbor în condițiile în care are doar un singur avion și acela e la reparație.

La începutul lunii mai Air Moldova declara că își suspendă zborurile și depune cererea în instanță pentru aprobarea planului de restructurare, după ce la începutul acestui an s-a ciocnit cu probleme financiare. Totodată, compania ar întâmpina dificultăți la închirierea avioanelor din cauza sancțiunilor.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova este controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privarizare #air molodva #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.