Călătoriile în timpul pandemiei de Covid-19. Care sunt diferențele între țările europene, la nivelul restricțiilor?

Înainte de a merge într-o vacanță peste hotare, este necesar să cunoști toate restricțiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Restricțiile diferă de la stat la stat.

De la 1 iulie a intrat în vigoare pașaportul sanitar european, care se aplică fără excepție în cele 27 de state membre ale UE. Asta înseamnă dovada numerică – un QR cod – a unei vaccinări complete, a unui test negativ sau un istoric de infectare cu Covid în ultimele 6 luni. Validitatea testului negativ a fost coordonată pentru toate țările UE sau ale spațiului Schengen (Lichtenstein, Islanda, Elveția, Norvegia), însă unele țări nu se limitează la prezentarea acestui test negativ.

România

Toți cetățenii Republicii Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei.

Măsura carantinei se instituie pentru cetățenii străini și apatrizii care sosesc în România, indiferent de zona din care vin (verde, galbenă sau roșie), inclusiv din Republica Moldova, pentru o perioadă de 14 zile (cu excepția celor care vin din UE/ SEE/ Confederația Elvețiană).

De măsura carantinei, sunt scutite persoanele care fac dovada vaccinării (10 zile de la încheierea schemei), precum și cele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile. De asemenea, pot fi exceptate de la măsura carantinei persoanele care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile și prezintă testul RTPCR negativ, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea sosirii în România sau îmbarcării.

Din 15 mai se renunță la obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice exterioare, cu câteva excepții – zone aglomerate precum târguri, piețe sau stațiile pentru transportul în comun. În spațiile închise, obligativitatea de purtare a măștii rămâne în vigoare.

Ucraina

Cetățenii Republicii Moldova pot intra în Ucraina, inclusiv cu scopul tranzitării teritoriului ucrainean, prezentând obligatoriu la punctul de trecere a frontierei de stat polița de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru COVID-19 și/sau costurile privind cheltuielile de carantină, precum și unul din următoarele documente:
– rezultatul negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat;
– rezultatul negativ al testului rapid pentru determinarea antigenului coronavirusului SARS-CoV-2 (RAT), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat;
– certificat medical emis de autoritățile medicale ale Republicii Moldova ce confirmă primirea unui curs complet de vaccinare contra COVID-19, cu vaccinuri care sunt incluse în lista OMS.

Documentele menționate urmează a fi emise în limba engleză sau traduse în limba engleză.
Aceste documente nu sunt necesare pentru copiii cu vârsta până la 12 ani, ei urmând să dispună doar de polița de asigurare medicală.
În absența poliței de asigurare și/sau a unui document din cele enumerate, trecerea frontierei de stat pentru intrare sau tranzit va fi refuzată.

Belgia

La moment, Republica Moldova, este o „zonă verde”, ceea ce înseamnă că nu este necesar un test COVID sau un certificat de vaccinare.

Totuși, călătorii din Republica Moldova trebuie să completeze Formularul de localizare a pasagerilor (PLF).

Purtarea de mască este obligatorie în toate spațiile închise, străzi comerciale și / sau aglomerate, transport public, în locurile unde distanța socială nu poate fi respectată. Respectarea distanței sociale de minim 1,5 metri. Pentru nerespectarea acestor obligații sunt prevăzute amenzi.

Bulgaria

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a intra pe teritoriul Bulgariei la prezentarea unuia din următoarele documente:

Document care atestă finalizarea schemei de vaccinare contra COVID-19;

Un certificat digital UE valid care atestă vindecarea (pentru persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și s-au vindecat) sau un document similar – un document care atestă un rezultat pozitiv al unui test PCR sau al unui test rapid antigen pentru COVID-19;

Document care atestă rezultatul negativ la testul molecular tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii sau cu rezultatul negativ al unui test antigen pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore de la data indicată în document.

Tranzitul pe teritoriul Republicii Bulgaria se efectuează fără restricții.

Cipru

Republica Moldova este inclusă în categoria ROȘIE. Toate persoanele care vor călători în Republica Cipru trebuie să se înregistreze pe pagina https://cyprusflightpass.gov.cy, cu cel puțin 24 de ore înainte de sosirea în țară.

Astfel, moldovenii sunt obligați să preinte un test molecular de tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu
72 ore înainte de călătorie, precum și efectuarea celui de-al doilea test PCR, pe cheltuială proprie, la sosirea pe aeroport. Se instituie măsura autoizolării pînă anunțarea rezultatului testului SARS-CoV-2.

Franța

Republica Moldova este clasată în zona portocalie, astfel, persoanele care călătoresc în Franța din Republica Moldova trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Primul caz :
• Sunteți vaccinat(ă) cu un vaccin recunoscut de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), și anume Pfizer, Moderna, AstraZeneca sau Johnson&Johnson și ați primit a doua doză cu cel puțin 2 săptămâni înainte de plecare (Pfizer, Moderna,
AstraZeneca) sau doza unică cu cel puțin 4 săptămâni (Johnson & Johnson) sau doza unică cu cel puțin 2 săptămâni dacă ați avut un antecedent de COVID.
Astfel puteți călători în Franța fără motiv imperios. La aeroport sau la trecerea de frontieră terestră, trebuie să prezentați testul PCR negativ realizat cu cel mult 72 de ore înainte de îmbarcare sau un test antigenic realizat în laboratoriu cu cel mult 48 de
ore.

De asemenea, există câteva categorii de excepții.

Germania

Începând cu 4 iulie 2021, Republica Moldova a fost introdusă în lista statelor sigure. Astfel, cetățenilor Republicii Moldova care sosesc din Republica Moldova nu se mai aplică regulile de intrare în țară specifice zonelor de risc. Totodată, rămâne în continuare obligatorie prezentarea dovezii testării sau vaccinării.

Grecia

Cetățenii Republicii Moldova, posesori ai pașaportului biometric, sunt exceptați de la restricțiile de intrare pe teritoriul Republicii Elene.
Cetățenii moldoveni pot călători, inclusiv în scop turistic, pe teritoriul Greciei.

Condițiile de intrare:
• PCR negativ Covid-19 – în ultimele 72 ore (rezultatul fiind emis de un laborator acreditat, în una din limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă,);
• Rapid test – în ultimele 48 ore;
• confirmarea însănătoșirii (test serologic – de la 2 la 9 luni);
• confirmarea vaccinării (după 14 zile de la aplicarea ultimei doze (rapel)).

✓ Copii cu vârsta de până la 12 ani, nu vor prezenta testul PCR
✓ Completarea formular de localizare a pasagerilor (PLF) nu mai târziu de ziua precedentă înainte de intrarea în țară. Familiile pot trimite un formular comun e-PLF. Formularul poate fi găsit aici: https://travel.gov.gr/#/ (Pentru informații suplimentare, puteți contacta compania aeriană. Informațiile de contact detaliate ale companiilor aeriene sunt furnizate pe site-ul: https://www.aia.gr/traveler/travellers-info/airlines/).

Turcia

Călătoriile în Turcia sunt permise pentru persoanele care prezintă dovada vaccinării, a îmbolnăvirii cu COVID-19 în ultimele șase luni, sau e Testul Negativ PCR, efectuat în ultimele 72 de ore înainte de sosire în Turcia sau un test rapid antigen efectuat în ultimele 48 de ore.

De asemenea, la aeroport, aletoriu, pasagerii pot fi supuși unui test.

Pentru mai multe detalii consultați site-ul Ministerului de Externe.

#concediu #test #vaccinare #restrictii #calatorii #stat #COVID-19 #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.