Calea Ferată a Moldovei, pierderi colosale! Operatorul de stat o gaură neagră la buget

Calea Ferată din Moldova (CFM) a înregistrat pierderi masive în 2023, cifrate la 143,87 milioane de lei, conform unui raport recent al Agenției Proprietății Publice. Deși cifra de afaceri a companiei de stat a atins 207,08 milioane de lei, pierderile operaționale s-au ridicat la 144,57 milioane de lei, iar situația financiară rămâne critică.

În prezent, CFM se confruntă cu restanțe salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar perspectivele financiare sunt sumbre. Datele recente arată o scădere de 21,4% în transportul de mărfuri și o diminuare dramatică de 35,8% în parcursul mărfurilor în primele șase luni ale anului 2024.

Deși în mai 2022 fostul director al companiei, Oleg Tofilat, anunța achitarea integrală a restanțelor salariale și majorări semnificative de salarii datorită îmbunătățirii încasărilor, problemele financiare au revenit, afectând stabilitatea întreprinderii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifra de afaceri #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.