Calea Ferată, pe marginea prăpastiei! Radu Marian: Compania trebuie să ia măsuri, în continuare, de a redresa situația

Compania să adopte măsuri suplimentare pentru redresarea situației financiare și să identifice noi oportunități de dezvoltare, a declarat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.

„Am transmis clar că Calea Ferată din Moldova trebuie să continue să ia măsuri pentru redresarea situației financiare și să identifice noi clienți. Este esențial ca activele neutilizate să fie valorificate corespunzător”, a spus Radu Marian.

DEputatul a afirmat depsre o nouă linie feroviară ce va fi dată în exploatare la frontiera cu România, care deschide posibilități suplimentare de transport marfă.

„Aceasta va oferi mai multe oportunități de transport marfă către portul din Constanța și va atrage noi clienți pentru Calea Ferată din Moldova”, a adăugat președintele Comisiei.

În același timp, Radu Marian a menționat că autoritățile analizează posibilitatea alocării unor fonduri pentru infrastructura feroviară în cadrul următoarei rectificări bugetare. „Există un angajament în lege aprobat anterior, iar aceste fonduri vor fi destinate întreținerii infrastructurii feroviare”, a precizat el. De asemenea, Marian a subliniat că Calea Ferată, împreună cu măsurile de optimizare a cheltuielilor, trebuie să contribuie la acest proces de redresare financiară.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF) a anunțat organizarea unor acțiuni de protest pe 14 februarie 2025, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și a cere soluționarea imediată a acestei probleme. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #CFM #datorii #salarii #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.