Calea Ferată, pe marginea prăpastiei! Radu Marian: Compania trebuie să ia măsuri, în continuare, de a redresa situația

Compania să adopte măsuri suplimentare pentru redresarea situației financiare și să identifice noi oportunități de dezvoltare, a declarat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.

„Am transmis clar că Calea Ferată din Moldova trebuie să continue să ia măsuri pentru redresarea situației financiare și să identifice noi clienți. Este esențial ca activele neutilizate să fie valorificate corespunzător”, a spus Radu Marian.

DEputatul a afirmat depsre o nouă linie feroviară ce va fi dată în exploatare la frontiera cu România, care deschide posibilități suplimentare de transport marfă.

„Aceasta va oferi mai multe oportunități de transport marfă către portul din Constanța și va atrage noi clienți pentru Calea Ferată din Moldova”, a adăugat președintele Comisiei.

În același timp, Radu Marian a menționat că autoritățile analizează posibilitatea alocării unor fonduri pentru infrastructura feroviară în cadrul următoarei rectificări bugetare. „Există un angajament în lege aprobat anterior, iar aceste fonduri vor fi destinate întreținerii infrastructurii feroviare”, a precizat el. De asemenea, Marian a subliniat că Calea Ferată, împreună cu măsurile de optimizare a cheltuielilor, trebuie să contribuie la acest proces de redresare financiară.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF) a anunțat organizarea unor acțiuni de protest pe 14 februarie 2025, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și a cere soluționarea imediată a acestei probleme. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #CFM #datorii #salarii #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.