Calea Ferată, pe marginea prăpastiei! Radu Marian: Compania trebuie să ia măsuri, în continuare, de a redresa situația

Compania să adopte măsuri suplimentare pentru redresarea situației financiare și să identifice noi oportunități de dezvoltare, a declarat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.

„Am transmis clar că Calea Ferată din Moldova trebuie să continue să ia măsuri pentru redresarea situației financiare și să identifice noi clienți. Este esențial ca activele neutilizate să fie valorificate corespunzător”, a spus Radu Marian.

DEputatul a afirmat depsre o nouă linie feroviară ce va fi dată în exploatare la frontiera cu România, care deschide posibilități suplimentare de transport marfă.

„Aceasta va oferi mai multe oportunități de transport marfă către portul din Constanța și va atrage noi clienți pentru Calea Ferată din Moldova”, a adăugat președintele Comisiei.

În același timp, Radu Marian a menționat că autoritățile analizează posibilitatea alocării unor fonduri pentru infrastructura feroviară în cadrul următoarei rectificări bugetare. „Există un angajament în lege aprobat anterior, iar aceste fonduri vor fi destinate întreținerii infrastructurii feroviare”, a precizat el. De asemenea, Marian a subliniat că Calea Ferată, împreună cu măsurile de optimizare a cheltuielilor, trebuie să contribuie la acest proces de redresare financiară.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF) a anunțat organizarea unor acțiuni de protest pe 14 februarie 2025, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și a cere soluționarea imediată a acestei probleme. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #CFM #datorii #salarii #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.