Calea Ferată se rupe în două - reformă forțată după ani de pierderi și datorii

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) ar putea fi reorganizată în două societăți pe acțiuni distincte, a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, actuala formă de organizare a CFM generează pierderi și nu este sustenabilă.

„Este oportun să separăm infrastructura de activitatea economică. Infrastructura feroviară trebuie să rămână în gestiunea statului, în timp ce transportul de mărfuri și pasageri poate fi preluat de agenți economici privați, după modelul statelor dezvoltate”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Pe Față” la Moldova 1.

Ministrul a subliniat că infrastructura este un element strategic, în care statul va continua să investească și să ofere subvenții. În schimb, segmentul de transport feroviar trebuie să devină mai competitiv, mai digitalizat și mai puțin birocratic.

Pentru a sprijini conducerea CFM în depășirea dificultăților financiare și în achitarea restanțelor salariale pentru cei 4 800 de angajați, Guvernul a decis să ofere întreprinderii motorină din rezerva de stat. Această măsură vine în contextul în care CFM finalizează plata salariilor pentru luna septembrie abia acum, în martie 2025.

„Le-am oferit motorină ca să poată activa, să-și câștige banii și existența. Fără sprijinul nostru, nu s-ar fi descurcat”, a spus Bolea.

Una dintre cauzele majore ale crizei financiare de la CFM este scăderea drastică a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Potrivit ministrului, în anul 2024, doar 4% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova au fost expediate pe cale feroviară.

„Această cifră nu include tranzitul. Mă refer strict la producția autohtonă – fie pentru export, fie pentru transport intern. E o situație alarmantă”, a subliniat Bolea.

Autoritățile își propun să crească utilizarea transportului feroviar în următorii ani. „Este mai ieftin și mai ecologic decât transportul auto. Este o prioritate pentru noi”, a punctat ministrul.

CFM a contabilizat pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, iar datoriile la salarii se ridică 190 de milioane de lei. La ultimul protest din 14 martie, Sergiu Cotelnic, recent numit în funcția de director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), a declarat în fața protestatarilor că prioritatea sa principală este plata salariilor restante ale angajaților și că în două luni vor fi achitate trei salarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reformaa #Bolea #trenuri #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cuprul încheie anul 2025 „în flăcări”, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu, pe fondul unui cumul de factori care au tensionat piața globală. În decembrie, metalul a atins un record de peste 12.000 de dolari pe tonă la Bursa Metalelor de la Londra (LME), iar pe ansamblul anului cotațiile sunt cu peste o treime mai mari, scrie mediafax.ro.

Un factor-cheie a fost politica comercială a SUA. Anunțurile privind posibile tarife vamale au declanșat o cursă a importatorilor americani, care au încercat să aducă volume mari de cupru înainte de introducerea eventualelor taxe. Această presiune a creat un decalaj semnificativ între prețurile de pe piața Comex și reperul global de la Londra, menținând incertitudinile și pentru 2026.

Problemele de ofertă au amplificat trendul. Accidentele și revizuirile în scădere ale producției la unele dintre cele mai mari mine au alimentat temerile că oferta globală nu ține pasul cu cererea, iar piața a reacționat rapid prin noi maxime de preț.

În același timp, cererea structurală continuă să crească. Cuprul este esențial pentru rețelele electrice, energia regenerabilă, vehiculele electrice și centrele de date pentru inteligența artificială, iar analiștii avertizează că, pe termen mediu, cererea ar putea depăși oferta.

Pentru 2026, analiștii anticipează prețuri ridicate, în pofida unei posibile încetiniri a cererii din China. Riscurile rămân legate de noi tarife comerciale, întreruperi de producție și subinvestiția în mine noi, ceea ce ar putea menține presiunea asupra costurilor pentru industrie și consumatori.