Campania „Noiembrie - luna fără datorii”, ediția 2024 - Libertatea financiară începe cu decizii responsabile

Într-o eră în care facilitățile de creditare devin tot mai accesibile, educația financiară are un rol esențial, oferind nu doar cunoștințe despre cum să economisim și să cheltuim banii în mod responsabil, ci și o înțelegere a conceptelor cheie, cum ar fi bugetarea, investițiile și datoriile. Gestionarea înțeleaptă a bugetului, înțelegerea dobânzilor, studierea termenilor contractuali și asumarea responsabilității pentru deciziile noastre financiare pot avea un impact semnificativ asupra sănătății financiare pe termen lung.

Cele mai valoroase lecții despre bani vin din experiență, din momentele mai mult sau mai puțin plăcute legate de bani. „Experiențele legate de bani, bune sau rele, au rolul de a ne învăța. Noi, la INCASO, înțelegem că, în viața oricui, pot exista perioade cu greutăți financiare. De aceea, în fiecare an, în cadrul campaniei „Noiembrie – luna fără datorii” oferim reduceri substanțiale la achitarea datoriilor. Anul acesta avem și o tombolă cu premii săptămânale”, a menționat Ilie Jecicov, Director executiv al Companiei INCASO.

Potrivit datelor unuia dintre cele mai mari birouri ale istoriilor de credit din Moldova, numărul împrumuturilor oferite persoanelor fizice a scăzut cu 10% față de 2023. Astfel, în perioada ianuarie – noiembrie 2023 au fost acordate 315.376 credite, față de 287.797 de la începutul anului curent. Chiar și așa, suma totală a creanțelor gestionate de INCASO a ajuns la peste 2,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, în creștere cu circa 44% față de aceeași perioadă din 2023.

Orice persoană care dorește să se informeze despre datoria sa, poate verifica acum rapid informațiile cu ajutorul unui asistent virtual. Tot ce trebuie să facă este să dea click aici și sa urmeze instrucțiunile, iar informațiile despre sumă, opțiunile de plată și contactul juristului pentru suport personalizat vor fi oferite instant.

„Noiembrie – luna fără datorii” este o campanie marca INCASO, care a ajuns deja la ediția a 13-a, fiind organizată în contextul Zilei Internaționale fără Datorii, marcată anual în data de 17 noiembrie. INCASO îndeamnă toți cetățenii să adopte o conduită responsabilă în raport cu finanțele și să acorde mai multă importanță reputației financiare.

Compania de gestiune a creanțelor INCASO

www.incaso.md | (022) 95 93 59

#Libertate financiară #noiembrie #INCASO #campanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.