De la trafic și parcări la risc de inundații: Guvernul pregătește reguli noi de verificare a proiectelor imobiliare

Guvernul vrea să pună capăt „urbanismului pe hârtie” și haosului din construcții prin reguli mult mai stricte pentru verificarea proiectelor imobiliare și a planurilor urbanistice. Potrivit notei informative, autoritățile au constatat că, în prezent, verificările se fac neuniform, iar lipsa unor reguli clare provoacă întârzieri, interpretări diferite și proiecte problematice.

Proiectul noului regulament obligă dezvoltatorii și proiectanții să prezinte un dosar consistent înainte ca proiectele să poată fi aprobate. Acesta va trebui să conțină inclusiv procese-verbale ale consultărilor publice, avize de la autorități, studii tehnice, variante electronice ale proiectelor și chiar linkul unde documentația a fost publicată pentru consultarea cetățenilor.

Practic, proiectele urbanistice vor fi verificate „la sânge”. Specialiștii vor analiza dacă noile construcții au suficient acces la apă, canalizare, energie electrică și gaze, dacă există locuri de parcare, cum va fi afectat traficul și dacă zona este expusă riscurilor de inundații, alunecări de teren sau cutremure.

O atenție aparte va fi acordată și patrimoniului cultural. Regulamentul prevede verificarea modului în care noile clădiri se integrează în zone istorice și dacă sunt respectate regimurile de protecție ale monumentelor.

Autoritățile admit că una dintre marile probleme actuale este „lipsa digitalizării procesului de verificare”, inclusiv absența registrelor și a sistemelor informaționale pentru urmărirea proiectelor. Acum, toate avizele vor trebui semnate electronic, arhivate digital minimum 5 ani și raportate trimestrial autorităților. Dacă un aviz nu respectă toate procedurile prevăzute, acesta va fi considerat nul.

Noile reguli vin însă și cu costuri pentru dezvoltatori și investitori. Documentul prevede că verificarea proiectelor urbanistice se va face contra plată, în baza unui contract dintre beneficiar și verificatorul atestat. Mai mult, dacă proiectul este întors pentru corectări și trebuie reverificat, procedura va fi achitată repetat. Totuși, regulamentul nu stabilește deocamdată tarife concrete sau sume exacte pentru aceste servicii.

Un alt detaliu important este că verificatorii nu vor avea voie să controleze proiecte la care au lucrat sau în care au interese personale, măsura fiind introdusă pentru prevenirea conflictelor de interese.

Autoritățile mai spun că noile reguli ar trebui să reducă numărul litigiilor și al proiectelor contestate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regulament nou #proiecte urbanistice #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite pregătesc dezvoltarea unei flote comerciale propulsate nuclear, într-o încercare de a revitaliza industria navală americană și de a contesta dominația Chinei în construcția de nave. Administrația președintelui Donald Trump urmează să semneze un parteneriat public-privat cu compania britanică Core Power, care intenționează să înceapă construcția primei nave comerciale cu propulsie nucleară în 2028.

Stephen Carmel, șeful Administrației Maritime a SUA din cadrul Departamentului Transporturilor, a declarat pentru Financial Times că Washingtonul nu poate concura cu Beijingul prin prețuri mai mici și trebuie să schimbe regulile jocului prin tehnologie.

„Nu o să învingem China fiind o versiune mai ieftină a Chinei. Ei au stăpânit arta de a fi ieftini”, a spus Carmel.

Potrivit oficialului american, avantajul Statelor Unite ar putea veni tocmai din domeniul nuclear.

„Nu concurăm încercând să fim ieftini. Concurăm pe tehnologie, iar tehnologia nucleară este ceva la care chiar ne pricepem”, a explicat acesta.

Acordul cu Core Power ar urma să accelereze apariția unei flote comerciale nucleare sub pavilion american și să creeze cadrul necesar pentru licențiere, asigurări, acces în porturi și standarde comune de siguranță.

Compania britanică, care are o colaborare cu Portul Corpus Christi din Texas, a atras aproximativ 200 de milioane de dolari de la investitori, printre care grupurile japoneze Mitsui, Mitsubishi și Sumitomo. Parteneriatul cu administrația americană nu prevede, deocamdată, garanții de finanțare federală.

Core Power susține că navele comerciale nucleare ar putea schimba radical economia transportului maritim. Potrivit companiei, acestea ar putea circula cu 50–75% mai repede decât navele convenționale, ar putea transporta volume mai mari de marfă și ar evita costurile asociate taxelor de mediu aplicate combustibililor fosili.

Directorul general al Core Power, Mikal Bøe, estimează că aproximativ 8.200 de nave care ar putea fi adaptate pentru propulsie nucleară trebuie înlocuite în următorii 25 de ani. Compania speră să acopere între 10% și 20% din această piață.

Propulsia nucleară este utilizată de decenii în sectorul militar, în special pentru submarine și spărgătoare de gheață, însă pătrunderea acesteia în transportul comercial a fost blocată până acum de costurile ridicate, restricțiile de acces în porturi și problemele privind răspunderea în cazul unor accidente.

Rusia deține în prezent cea mai mare flotă civilă propulsată nuclear, tehnologia fiind utilizată mai ales pentru spărgătoarele de gheață care operează în Arctica.

Washingtonul vede însă în această tehnologie și o oportunitate strategică. Industria americană de construcții navale a pierdut masiv teren în ultimele decenii în fața șantierelor asiatice, în special a celor chineze, iar autoritățile americane încearcă să folosească expertiza nucleară pentru a recupera decalajul.

În iunie, American Bureau of Shipping a aprobat proiectul unei nave comerciale cu propulsie nucleară dezvoltat de Consorțiul Maritim al Massachusetts Institute of Technology.

Statele Unite urmează să discute dezvoltarea tehnologiei cu reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și altor state, în cadrul unui eveniment al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Cele mai dificile probleme rămân însă asigurarea navelor, stabilirea răspunderii în cazul incidentelor, lipsa inginerilor nucleari și acceptarea unor astfel de nave în porturile comerciale.

„Nu se va întâmpla nimic dacă nu există asigurare. Dacă ceva merge prost, cineva trebuie să plătească”, a avertizat Themistoklis Sapsis, profesor de inginerie mecanică și oceanică în cadrul consorțiului MIT.

Un alt obstacol este chiar modelul economic. În cazul navelor convenționale, combustibilul este achitat de regulă pe durata fiecărei curse. La navele nucleare, combustibilul ar fi cumpărat practic odată cu reactorul și ar putea fi utilizat timp de peste 20 de ani, ceea ce ar necesita o nouă formulă de finanțare.

În pofida planurilor ambițioase, majoritatea experților din industrie estimează că primele nave comerciale propulsate nuclear vor începe să opereze la scară semnificativă abia în anii 2030.