De la trafic și parcări la risc de inundații: Guvernul pregătește reguli noi de verificare a proiectelor imobiliare

22 Mai 2026, 16:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
22 Mai 2026, 16:49 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Guvernul vrea să pună capăt „urbanismului pe hârtie” și haosului din construcții prin reguli mult mai stricte pentru verificarea proiectelor imobiliare și a planurilor urbanistice. Potrivit notei informative, autoritățile au constatat că, în prezent, verificările se fac neuniform, iar lipsa unor reguli clare provoacă întârzieri, interpretări diferite și proiecte problematice.

Proiectul noului regulament obligă dezvoltatorii și proiectanții să prezinte un dosar consistent înainte ca proiectele să poată fi aprobate. Acesta va trebui să conțină inclusiv procese-verbale ale consultărilor publice, avize de la autorități, studii tehnice, variante electronice ale proiectelor și chiar linkul unde documentația a fost publicată pentru consultarea cetățenilor.

Practic, proiectele urbanistice vor fi verificate „la sânge”. Specialiștii vor analiza dacă noile construcții au suficient acces la apă, canalizare, energie electrică și gaze, dacă există locuri de parcare, cum va fi afectat traficul și dacă zona este expusă riscurilor de inundații, alunecări de teren sau cutremure.

O atenție aparte va fi acordată și patrimoniului cultural. Regulamentul prevede verificarea modului în care noile clădiri se integrează în zone istorice și dacă sunt respectate regimurile de protecție ale monumentelor.

Autoritățile admit că una dintre marile probleme actuale este „lipsa digitalizării procesului de verificare”, inclusiv absența registrelor și a sistemelor informaționale pentru urmărirea proiectelor. Acum, toate avizele vor trebui semnate electronic, arhivate digital minimum 5 ani și raportate trimestrial autorităților. Dacă un aviz nu respectă toate procedurile prevăzute, acesta va fi considerat nul.

Noile reguli vin însă și cu costuri pentru dezvoltatori și investitori. Documentul prevede că verificarea proiectelor urbanistice se va face contra plată, în baza unui contract dintre beneficiar și verificatorul atestat. Mai mult, dacă proiectul este întors pentru corectări și trebuie reverificat, procedura va fi achitată repetat. Totuși, regulamentul nu stabilește deocamdată tarife concrete sau sume exacte pentru aceste servicii.

Un alt detaliu important este că verificatorii nu vor avea voie să controleze proiecte la care au lucrat sau în care au interese personale, măsura fiind introdusă pentru prevenirea conflictelor de interese.

Autoritățile mai spun că noile reguli ar trebui să reducă numărul litigiilor și al proiectelor contestate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Mai 2026, 14:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Mai 2026, 14:07 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Valoarea aurului deținut de moldoveni a depășit pentru prima dată pragul de un miliard de dolari, pe fondul exploziei prețurilor la metalul prețios și al creșterii accelerate a achizițiilor din ultimii ani. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul unei analize dedicate economiilor populației în aur.

Potrivit expertului, moldovenii își păstrează economiile în patru forme principale: bunuri imobiliare, bani în bănci sau în numerar, valori mobiliare și aur. Totuși, aurul a devenit una dintre cele mai profitabile și sigure metode de economisire. Dacă în 1995 un gram de aur costa doar 12,5 dolari, în 2025 prețul a ajuns la 133,5 dolari, iar în primul trimestru al anului 2026 a urcat la 156,8 dolari gramul. Practic, aurul s-a scumpit de peste 12 ori în ultimii 30 de ani. Numai în ultimul an creșterea a fost de peste 70%, iar comparativ cu acum doi ani prețul aproape s-a triplat.

Pe fundalul acestei creșteri, moldovenii au început să cumpere aur într-un ritm tot mai accelerat. Dacă în perioada 1991–1995 importurile anuale de bijuterii din aur erau de doar 200 de mii de dolari, în 2025 acestea au ajuns la 33,6 milioane de dolari. Analiza sugerează că aurul nu mai este cumpărat doar pentru bijuterii sau evenimente speciale, ci tot mai des ca metodă de păstrare a economiilor și protecție împotriva inflației.

Veaceslav Ioniță spune că o parte importantă a aurului intră în Republica Moldova neoficial, în special prin bijuteriile cumpărate peste hotare și nedeclarate la vamă. Potrivit estimărilor, aproximativ 20% din importurile reale de aur nu apar în statisticile oficiale.

În total, moldovenii ar deține în prezent aproximativ 6,5 tone de aur, comparativ cu doar 840 de kilograme înainte de 1991. Cea mai mare creștere s-a produs în ultimii cinci ani, perioadă marcată de pandemie, inflație și incertitudine economică.

Totuși, Republica Moldova rămâne mult sub media europeană la capitolul economii în aur. În prezent, unui moldovean îi revin în medie doar 2,6 grame de aur pur, în timp ce media mondială este de 27 de grame, iar în Europa aceasta variază între 50 și 80 de grame per locuitor.

Analiza mai relevă că aurul s-a dovedit extrem de rentabil pentru cei care au investit în el în urmă cu mai mulți ani. De exemplu, aurul cumpărat în perioada 1991–1995 pentru aproximativ 4,9 milioane de dolari valorează astăzi peste 62 de milioane de dolari. În medie, creșterea valorii aurului a generat un randament anual de circa 10%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ritmul de acumulare a aurului în Republica Moldova este de aproape patru ori mai mare decât media mondială, ceea ce arată că tot mai mulți moldoveni văd aurul ca pe o investiție sigură pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!