Când Putin cel „bun” a devenit rău! Sturza: A reușit cu brio să fie cel mai cunoscut rus dar și cel mai detestat

13 Mart. 2022, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mart. 2022, 17:48 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe facebook, fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că s-a întâlnit prima dată cu actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin în anul 1999 pe vremea când fusese numit premier.

Prima mea întâlnire informală cu Putin a avut loc în august 1999, la un summit CSI, în Crimeea. Proaspăt numit PM, părea timid și total pe dinafara temelor discutate. În spatele lui stătea mereu ministrul finanțelor Kasianov, care la propriu îl „corecta” cu ghionturi. Evident, după un lung șir de PM care se schimbau pe bandă rulantă la acel moment în Rusia – Cernomîrdin, Kirienko, Primakov, Stepașin, persoane politice bine cunoscute, Putin cu trecutul său kaghebist părea o enigmă. Tradițional, lucrurile care contează se discută nu la ședința oficială. La fel și atunci, șefii de guvern au încercat să-l „abordeze” pe noul coleg după cină – într-un cadru informal”, povestește omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, la acea întrevedere Putin nu spunea nimic, nu comenta, făcând ca atmosfera să devină stânjenitoare. La un moment, vădit plictisit, el a zis: „În comparație cu Boris Nicolaevici (Elțin), eu nu am complexul „fratelui mai mare, mai mic”. Eu sunt fratele vostru mai mare și va trebui să luați în considerare interesele Rusiei”. S-a sculat și a plecat agale, fără să-și ia rămas bun de la noi.

Îmi amintesc că le-am spus atunci colegilor: „Nu este  tipul așa de simplu după cum pare. Va fi o provocare pentru relațiile noastre în viitor”.

De ce vă povestesc acest caz? Pentru că văd astăzi cum mulți încearcă să ghicească când Putin cel „bun” a devenit rău. Când i s-a suit la cap? Nicicând, cred. El și-a educat mentalitatea din tinerețe, încercând să-și depășească complexele de inferioritate de «шпана из питерской подворотни». Ei și-a dorit să fie recunoscut, apreciat și admirat. Cel puțin, ca Petru cel Mare, dacă nu mai mult. El, nu Rusia. Rusia este doar un instrument. A reușit cu brio – cel mai cunoscut rus la momentul de față. Și cel mai detestat…”, a conchis fostul premier.

02 Sept. 2026, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 16:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.