Caracatița care macină economia Republicii Moldova! Alaiba: controlorii și inspectorii „mulg” antreprenorii de bani

Circa 42% din economia Republicii Moldova este subterană. Asta înseamnă că fiecare al doilea leu este gri, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-un podcast al Ziarului de Gardă.

„Imaginați-vă dacă am aduce toți acești bani în economia oficială. Soluții magice nu există. Este vorba de transparență și reglementări. De exemplu antreprenori mici în special ezită să-și deschidă o afacere oficială. Ei lucrează 5-10 ani la negru într-o afacere la negru pentru că se tem de controlorii și inspectorii corupți care vin, mă scuzați de expresie, să-l mulgă de bani pentru că asta este realitatea unui mic antreprenor din regiune. Totodată, ei nu își pot permite niște costuri de menținere a afacerii, pur și simplu nebunești pentru că în ca Moldova să plătești același contabil costă cel puțin 400 de euro, pentru că avem un munte de birocrație. În Estonia acolo unde țara o duce bine mersi și salariile sunt mai mari, serviciile unui contabil costă cam 50 – 70 de euro pe lună, pentru că oamenii ăștia au mai multe companii și lucrează bine mersi”, a punctat Alaiba.

Ministrul Aliba a spus că se lucrează pentru o transparență maximă a economiei.

„Să eliminăm și să reducem povara asupra antreprenorilor astfel încât în primul rând ei singuri oamenii de afaceri să vadă sens ă să-și ă derulează afacerea oficial. Asta e lecția asta e lecția pe care ne-o sugerează aceeași istorie aceleași toate țări baltice aceeași Polonia cu bâta niciodată n-ai reușit să oprești economia prin simplificări prin eliminarea factorului corupției și a inspectorilor ăștia despre care am spus așa ai toate șansele să gradual sau pierzi albești economie însă nici asta nu este peste noapte, a punctat ministrul Economiei.

Ultimele date relevă că în perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bueinss #inspectori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.