Caracatița care macină economia Republicii Moldova! Alaiba: controlorii și inspectorii „mulg” antreprenorii de bani

Circa 42% din economia Republicii Moldova este subterană. Asta înseamnă că fiecare al doilea leu este gri, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-un podcast al Ziarului de Gardă.

„Imaginați-vă dacă am aduce toți acești bani în economia oficială. Soluții magice nu există. Este vorba de transparență și reglementări. De exemplu antreprenori mici în special ezită să-și deschidă o afacere oficială. Ei lucrează 5-10 ani la negru într-o afacere la negru pentru că se tem de controlorii și inspectorii corupți care vin, mă scuzați de expresie, să-l mulgă de bani pentru că asta este realitatea unui mic antreprenor din regiune. Totodată, ei nu își pot permite niște costuri de menținere a afacerii, pur și simplu nebunești pentru că în ca Moldova să plătești același contabil costă cel puțin 400 de euro, pentru că avem un munte de birocrație. În Estonia acolo unde țara o duce bine mersi și salariile sunt mai mari, serviciile unui contabil costă cam 50 – 70 de euro pe lună, pentru că oamenii ăștia au mai multe companii și lucrează bine mersi”, a punctat Alaiba.

Ministrul Aliba a spus că se lucrează pentru o transparență maximă a economiei.

„Să eliminăm și să reducem povara asupra antreprenorilor astfel încât în primul rând ei singuri oamenii de afaceri să vadă sens ă să-și ă derulează afacerea oficial. Asta e lecția asta e lecția pe care ne-o sugerează aceeași istorie aceleași toate țări baltice aceeași Polonia cu bâta niciodată n-ai reușit să oprești economia prin simplificări prin eliminarea factorului corupției și a inspectorilor ăștia despre care am spus așa ai toate șansele să gradual sau pierzi albești economie însă nici asta nu este peste noapte, a punctat ministrul Economiei.

Ultimele date relevă că în perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bueinss #inspectori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.