Cardinalul din umbră al Maiei Sandu. Oficial nu deține nicio funcție

„Expert independent sau consilier al Maiei Sandu?”, se întreabă presa locală din Găgăuzia referitor la rolul pe care-l are Vladislav Kulminski la Președinția Republicii Moldova. Acesta a fost surprins în timpul vizitei Maiei Sandu în unitatea teritorial-administrativă de la sfârșitul acestei săptămâni, 2 septembrie curent. Mai mult, a urcat în aceeași mașină cu șefa statului, scrie realitatea.md.

„Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski, care se poziționează ca expert internațional, a plecat din Găgăuzia în aceeași mașină cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Un expert și un reprezentant al unui ONG vizitează Comrat pentru cel puțin a doua oară într-o lună. De data aceasta – împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care a însoțit-o la toate întâlnirile de la Comrat. Mai mult, a plecat din Găgăuzia în aceeași mașină cu șefa statului”, scrie gagauzinfo.md.

La mijlocul lunii august, jurnaliştii locali l-au observat pe Vladislav Kulminski la o şedinţă a Adunării Populare a Găgăuziei, după care a avut o întâlnire personală cu deputaţii Adunării Naţionale – Alexandr Tarnavski şi Ilia Uzun.

La întrebarea jurnaliştilor portalului de ştiri gagauzinfo.mddespre scopul vizitei în Găgăuzia, fostul viceprim-ministru a răspuns astfel: „Se așteaptă o perioadă foarte grea în țară, toamna și iarna, prin care trebuie să trecem cu toții împreună, și autonomia găgăuză, și autoritățile de la nivel central, și regiunea transnistreană. De fapt, am vrut să-mi ofer experiența în ceea ce privește soluționarea diferitelor situații de criză în această direcție”.

Vladislav Kulminski a ocupat funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul condus de Natalia Gavrilița, însă mai târziu a părăsit această funcție. Anterior, în 2019, a fost consilier al premierului Maia Sandu. Totodată, recent s-a aflat că face parte din centrul de coordonare stabilit la Istanbul care inspectează navele cu cereale ucrainene.

https://www.youtube.com/watch?v=rL0WYSCkfxA&t=6s

#Kulminski #sandu #functie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.