Care sunt principalele provocări ale Europei în supraviețuirea fără gazul rusesc

Guvernele europene elaborează măsuri drastice pentru a reduce cererea de energie și pentru a supraviețui iernii fără gaze naturale din Rusia, ceea ce va fi o provocare uriașă. Bloomberg a analizat care vor fi cele mai mari provocări pentru statele europene pentru a-și reduce dependența de Rusia.

Prețurile la gaze au scăzut sub nivelurile record, dar rămân la niveluri amețitoare, iar problema provocată de oprirea activității industriale persistă.

Rusia a redus deja exporturile de gaze către Europa ca represalii la sancțiunile internaționale impuse de invazia sa în Ucraina, iar o acțiune recentă de oprire a fluxului vital al gazoductului Nord Stream către Germania a sporit presiunea asupra blocului comunitar.

Chiar și presupunând că domeniul reușește să reducă consumul de gaze cu 15%, există încă un mare semn de întrebare dacă sursele alternative de energie, inclusiv cele hidro și nucleare, vor umple golul lăsat de reducerile rusești. can. De asemenea, nu este clar dacă transporturile de gaze naturale lichefiate – un substitut major pentru livrările rusești – vor rămâne în abundență.

„Prețurile ridicate și distrugerea cererii rezultate ar putea însemna, în cele din urmă, că Europa va evita să rămână fără gaze”, a declarat într-o notă Catriona Lindsay, analist senior de prețuri la DB Group Europe. “Cu toate acestea, costul ar fi totuși astronomic”.

Bloomberg prezintă cinci lucruri la care trebuie țările europene să fie atente și care vor decide dacă Europa poate face față lunilor mai reci care vor urma.

Potrivit agenției de rating Fitch, în cazul în care reducerea de 15% este realizată, iar vremea este favorabilă, continentul ar putea face față acestei veri, chiar dacă se va ajunge la o întrerupere totală a gazelor rusești. Însă echilibrul dintre cerere și ofertă este o provocare pentru Germania, o putere economică, ale cărei rezerve de gaz se așteaptă să se reducă, ceea ce înseamnă că nu va exista aproape niciun tampon împotriva surprizelor, inclusiv a unui frig neobișnuit. „Marja de eroare se va restrânge”, a declarat Angelina Valavina, șefa departamentului EMEA pentru resurse naturale și mărfuri din cadrul Fitch.

Depozitele de stocare ale Germaniei sunt pline în proporție de aproximativ 87%, dar reducerile de gaze ale Rusiei reprezintă o amenințare serioasă pentru atingerea obiectivului de 95% până la începutul lunii noiembrie. Claus Müller, președintele Agenției federale de reglementare a rețelelor de energie, a avertizat luna trecută că, chiar și la acest nivel, fluxurile rusești cu zero ar acoperi doar 2 luni și jumătate din cerere.

Provocarea energetică

În timp ce industriile au redus consumul de gaze, cererea de combustibil pentru producerea de energie a fost mai mare decât se aștepta. Valurile de căldură și seceta au paralizat energia hidroelectrică în această vară, în timp ce apele fierbinți ale râurilor și o pană nucleară franceză au redus energia nucleară. Analiștii de la Rystad Energy au declarat într-o notă că echilibrul producției în Europa este „o provocare serioasă”, deoarece „nu există prea multă flexibilitate din alte surse”. El a precizat că vremea foarte rece și vântul slab ar putea duce la raționalizarea energiei și la pene de curent.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.