„Căsătorie din interes” de miliarde USD în Ungaria. Subvenţiile au atras investiţii din China, Coreea şi Germania

Producătorii auto din Germania şi furnizorii de baterii din Asia se reunesc în Ungaria într-o căsătorie din interes de miliarde de dolari, pentru a-şi accelera ambiţiile lor electrice, transmite Reuters.

Companiile se extind în Europa centrală, unde Guvernul premierului ungar Viktor Orban sfidează prudenţa Occidentului faţă de China şi acordă beneficii generoase pentru a găzdui operaţiunile companiilor străine şi a revendica pentru Ungaria o poziţie de centru global pentru vehiculele electrice (EV).

Investiţiile în industria auto din Ungaria sunt dominate de trei ţări: Germania, China şi Coreea de Sud, cele două ţări asiatice fiind mult înaintea rivalilor europeni pe segmentul bateriilor pentru vehiculele electrice.

Companiile din aceste trei ţări sunt responsabile pentru 29 din cele 31 de subvenţii în numerar acordate în ultimul deceniu de Ungaria pentru investiţiile majore din sectorul auto şi al bateriilor, conform datelor guvernamentale analizate de Reuters.

„Catozi, anozi, separatori, linii de asamblare, întregul lanţ de aprovizionare pentru baterii este aici. Acesta este piciorul din pragul Europei”, a apreciat Dirk Woelfer, de la Camera de Comerţ Germania – Ungaria, în Budapesta.

Printre beneficiarii subvenţiilor se află companiile auto germane BMW şi Mercedes-Benz, precum şi producătorii de baterii din China (BYD) şi din Coreea de Sud (Samsung SDI).

Nivelul mediu al subvenţiilor este de 15% din investiţie

În total, Ungaria a primit în ultimii şase ani peste 14 miliarde de euro (15 miliarde de dolari) în investiţii străine directe numai în sectorul bateriilor, arată datele guvernamentale.

Investiţiile majore sunt cele care depăşesc 5-10 milioane de euro, dar depind şi de locurile de muncă create.

Ajutoarele de stat şi oportunitatea pentru producătorii auto şi furnizorii de baterii de a lucra atât de aproape este un impuls puternic, conform interviurilor cu aproximativ 20 de jucători din industrie şi consultanţi din Ungaria, Germania, China şi Coreea de Sud.

Grupul chinez CATL, cel mai mare producător mondial de baterii, şi giganţii SK Innovation şi Samsung SDI din Coreea de Sud au explicat că unul din factorii cheie ai deciziilor lor de a investi în Ungaria îl reprezintă apropierea de fabricile companiilor auto germane.

CATL investeşte 7,6 miliarde de dolari pentru a construi în oraşul Debreţin din Ungaria cea mai mare fabrică de baterii din Europa. Tot în Debreţin este o uzină de 2,1 miliarde de dolari a BMW, alături de alte fabrici din ecosistem: furnizori de componente, producători de plăcuţe de frână, echipamente industriale etc.

Mercedes-Benz a transformat unitatea sa din Kecskemet pentru a produce maşini electrice, în timp ce divizia Audi a Volkswagen produce automobile şi motoare electrice la Gyor.

Astfel de afaceri majore ar putea reprezenta un avantaj pentru Guvernul premierului ungar Viktor Orban, ţara confruntându-se cu cel mai dificil mediu economic din mai mult de un deceniu, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a depăşit 20%, economia încetineşte iar fondurile europene sunt în suspensie.

Totuşi, proiectele ungare din domeniul EV se confruntă cu dificultăţi, susţin surse din industrie. Una din principalele temeri o reprezintă faptul că fabricile trebuie să treacă de la combustibilii fosili la surse regenerabile, pentru a îndeplini ţintele de emisii zero ale industriei auto. Lipsa de angajaţi specializaţi în Ungaria, care să lucreze în fabricile care produc celule de baterii, afectează de asemenea capacitatea de producţie, susţin sursele.

Reprezentanţii HIPA, agenţia Ministerului ungar de Externe responsabilă pentru atragerea investiţiilor, nu au răspuns întrebărilor Reuters privind industria EV.

Salutul călduros de bun venit al Ungariei pentru producătorii de baterii din Asia este în contradicţie cu temerile exprimate de Bruxelles şi Berlin privind pericolul ca Europa să devină prea dependentă de China şi alte puteri străine, în special în tehnologiile esenţiale spre tranziţia verde.

Dar majorarea producţiei de vehicule electrice forţează industria auto din Europa să se baze pe producătorii de baterii din Asia, a apreciat Csaba Kilian, de la Asociaţia auto ungară.

Întrebat despre îngrijorările privind dependenţa de tehnologie asiatică, un oficial UE a explicat că în blocul comunitar, care trebuie să aprobe subvenţiile acordate investitorilor de statele membre, există un sistem de notificare prin care se face schimb de informaţii privind investiţiile din afara UE care ar putea afecta securitatea.

În prezent, Comisia Europeană discută cu Ungaria mărimea subvenţiei pe care o va acorda CATL pentru construirea fabricii din Debreţin, a adăugat oficialul UE.

Pentru unele companii occidentale, înfiinţarea unui centru în Ungaria este o decizie dificilă

Furnizorul german de componente auto Schaeffler era pe punctul de a-şi deschide mai degrabă o fabrică în Ungaria decât în Germania, în august, datorită subvenţiilor, dar ulterior a decis să investească în Germania din cauza temerilor „că trimite un mesaj greşit” cetăţenilor germani, îngrijoraţi că-şi pierd locurile de muncă.

Există îngrijorări privind situaţia reţelei de transport a energiei din Ungaria, în condiţiile în care se consumă multă energie la fabricarea bateriilor.

Anul trecut, energia produsă în Ungaria a provenit din combustibilii fosili, în proporţie de 80%, de la reactoarele nucleare (14,5%) şi de la instalaţiile solare (3,6%), conform calculelor Reuters.

Conform noii legislaţii din UE şi Germania, acest mix este un motiv de îngrijorare pentru producătorii auto, care trebuie să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon în lanţurile lor de aprovizionare.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a întâlnit luna trecută la Munchen cu directori de la BMW şi furnizori de componente auto, inclusiv Schaeffler. Ei au discutat planuri de îmbunătăţire a infrastructurii logistice din Ungaria şi sporirea ponderi regenerabilelor, susţine unul din participanţii la întâlnire.

Oficialii CATL declaraseră pentru Reuters că iau în considerare dezvoltarea de panouri solare, cu partenerii locali din Ungaria.

În pofida riscurilor, Ungaria rămâne atractivă pentru investitori, a apreciat Alexander Timmer, de la compania germană de consultanţă Berylls Strategy Advisors.

„Combinaţia dintre avantajele legate de costuri, ajutoarele de stat şi gradul de apropiere al fabricilor auto face din Ungaria o destinaţie din ce în ce mai atractivă pentru producătorii de baterii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baterii #Investiții #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.