Cash-ul face legea. Banii ies din bănci mai repede decât intră

În perioada ianuarie–iunie 2025, volumul eliberărilor de numerar din casele băncilor a depășit încasările cu 2,38 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Această diferență semnificativă confirmă un comportament economic dominat de retrageri accelerate de numerar, în special pentru conversie valutară.

Eliberările cumulative de numerar s-au ridicat la 88,83 miliarde de lei, în creștere cu 5,9% (echivalentul a +4,92 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, încasările de numerar au totalizat 86,45 miliarde de lei, cu o creștere mai moderată de 5,5%.

Cea mai mare contribuție la creșterea eliberărilor de numerar o are cumpărarea valutei de la persoane fizice, pentru care s-au retras 20,52 miliarde de lei (echivalentul a peste 1 miliard de euro), în creștere cu 3,71 miliarde de lei față de perioada similară din 2024. Acest segment reprezintă 23,1% din totalul banilor scoși de la ghișeele bancare.

Alte surse importante de creștere a retragerilor au fost:

bancomatele, cu un plus de 1,41 miliarde de lei (+3,8%);
creditele acordate persoanelor fizice, care au generat retrageri suplimentare de 576,6 milioane de lei (+29,5%).
În schimb, s-au înregistrat diminuări la eliberările în alte scopuri, cu 1,03 miliarde de lei (-9,2%).

Pe partea încasărilor, comercializarea mărfurilor de consum a generat venituri în numerar de 49,61 miliarde de lei, în creștere cu 4,9%, reprezentând 57,4% din totalul încasărilor.

Totodată, au crescut încasările din depunerile pe conturile curente și de depozit ale persoanelor fizice, cu 1,36 miliarde de lei (+17,9%). În schimb, s-a înregistrat o ușoară scădere a încasărilor din alte servicii, cu 205,5 milioane de lei (-3,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră