Câștiguri tot mai mici! Statul scade dobânzile la titlurile de stat sub pragul de 7%

Ministerul Finanțelor a anunțat că, în perioada 8–17 septembrie 2025, va avea loc o nouă rundă de subscriere pentru valori mobiliare de stat (VMS). Investitorii vor putea achiziționa obligațiuni cu maturitate de 2 ani, la o rată fixă a dobânzii de 6,6% anual, și obligațiuni cu maturitate de 4 ani, la o rată de 6,9% anual. Valoarea nominală a fiecărei obligațiuni este de 100 de lei.

Noile titluri de stat vin cu dobânzi mai mici decât cele din emisiunea anterioară, desfășurată în perioada 18–27 august 2025, când investitorii au avut acces la obligațiuni pe 3 ani cu dobândă de 6,8% și pe 4 ani cu dobândă de 7,0% anual.

Ministerul subliniază că, deși randamentele sunt în ușoară scădere, obligațiunile de stat rămân un instrument sigur de economisire și investiție pentru populație și mediul de afaceri, contribuind în același timp la finanțarea bugetului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv rata de participare la vot, însă migrația masivă și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să distorsioneze tabloul electoral din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 5 septembrie.

Potrivit lui Ioniță, în 2014 Republica Moldova avea 3,079 milioane de alegători, iar pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025 figurează în liste 3,165 milioane – cu 86 de mii mai mult. Totuși, în spatele cifrelor apar dezechilibre majore: pe malul drept al Nistrului numărul alegătorilor a scăzut cu 359 de mii, ajungând la 1,887 milioane, în timp ce numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 374 de mii, până la 985 de mii. În stânga Nistrului sunt înregistrați acum 292 de mii de alegători, cu 71 de mii mai mulți decât în 2014.

Expertul subliniază prăbușirea dramatică a segmentului tânăr: alegătorii de 18–25 de ani au scăzut cu 54% în ultimul deceniu, de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025. Și grupa de 26–35 de ani a pierdut 156 de mii de persoane, ajungând la 294 de mii. În schimb, singurul segment în creștere este cel al persoanelor între 66 și 75 de ani, care aproape s-a dublat: de la 169 de mii la 294 de mii.

„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duc la creșterea vârstei medii a alegătorului. Dacă în 2014 era 45,3 ani, în 2025 este deja 49,9 ani. La următoarele alegeri va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a spus Ioniță.

La capitolul mobilizare, analistul arată că diaspora are o pondere tot mai mare. Dacă la parlamentarele din 2014 au votat doar 73 de mii de moldoveni de peste hotare, în 2021 numărul lor a urcat la 212 mii, iar la prezidențialele din 2024 au votat peste 330 de mii. Și electoratul din stânga Nistrului a devenit mai activ, trecând de la 9,3 mii votanți în 2014 la peste 28 de mii în 2021. Totuși, spune expertul, această categorie este „ignorată, izolată și desconsiderată”, fiind mobilizată selectiv de unele partide doar în campanii.

„Fenomenul migrației și îmbătrânirea electoratului schimbă radical peisajul politic din Republica Moldova. Taboul electoral este dezechilibrat și va continua să fie afectat de absența tinerilor și de excluderea votanților din stânga Nistrului”, a conchis Veaceslav Ioniță.