Cât a costat blocajul de pe Canalul Suez? Activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari oprite în fiecare zi

Autoritatea canalului Suez a anunțat că nava care a blocat canalul Suez a fost pus pe linia de plutire. Blocajul a produs stoparea mai multor activități comerciale și a provocat pierderi enorme pentru canal.

Zilnic, canalul este traversat de aproximativ 12% din comerțul global, aproximativ un milion de barili de petrol și 8% din gazul natural lichefiat.

Pentru canal fiecare zi de blocaj însemna o pierdere de 15 milioane de dolari, a spus Președintele Consiliului de Administrație SCA, Osama Rabie.

Înainte de izbucnirea pandemiei, navele care treceau prin Canalul Suez aduceau venituri care reprezentau 2% din PIB-ul Egiptului, potrivit agenției de rating Moody’s.

Datele publicate de jurnalul Lloyd’s List arătau că blocarea canalului a oprit activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari în fiecare zi, adică 400 de milioane de dolari pe oră și aproximativ 6,7 milioane pe minut, scrie Digi24.

Compania de asigurări Allianz a anunțat vineri că analiza lor estimează costurile globate ale blocajului între 6 și 10 miliarde de dolari pe săptămână.

Totodată, potrivit brokerului naval Braemar ACM, costul închirierii navelor care să transporta marfă către și din Asia și Orientul Mijlociu a crescut cu 47%, la 2,2 milioane de dolari. Anumite nave au fost redirecționate pentru a ocoli Canalul Suez, adăugând 8 zile până la destinație și noi costuri.

Adevăratul impact al blocajului va putea fi evaluat abia când Canalul Suez va fi complet eliberat și comerțul reluat în totalitate.

#canalul suez #blocaj #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bursa Internațională a Moldovei (BIM) a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice, marcând intrarea instituției într-o etapă instituțională, cu bază legală și mandat operațional pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova.

Conducerea Bursei Internaționale a Moldovei este formată din echipa executivă și Consiliul de Administrație. Managementul executiv este asigurat de Veronica Aprintin, numită directoare generală, și de Andrian Iastremschi, director general adjunct. Aceștia sunt responsabili de coordonarea activității curente, dezvoltarea instituțională și pregătirea infrastructurii operaționale a bursei.

Structura de guvernanță strategică este asigurată de Consiliul de Administrație, care reunește reprezentanți ai acționarilor și un membru independent. Din Consiliu fac parte Paul Dogaru, reprezentant al Bursei de Valori București, Dorin Recean, fostul premier și actualul emisar special al Președintelui pentru dezvoltare și reziliență, care reprezintă Agenția Proprietății Publice, Alexandru Sonic, reprezentant al investitorilor din sectorul bancar, Andrei Plămădeală, reprezentant al investitorilor din sectorul non-creditar, precum și Dumitru Vicol, membru independent cu experiență internațională în piețe de capital.

Odată cu înregistrarea oficială și definirea completă a conducerii, Bursa Internațională a Moldovei intră într-o etapă de pregătire operațională. Prioritatea imediată o reprezintă obținerea licenței de operator de piață de la Comisia Națională a Pieței Financiare, dosarul urmând să fie depus până la 30 martie 2026.

Bursa Internațională a Moldovei este constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, având un acționariat format din instituții financiare și investitori strategici, inclusiv statul, prin Agenția Proprietății Publice.