Cât a costat statul român ajutorul energetic ca Republica Moldova și Ucraina să nu rămână în beznă

28 Feb. 2023, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Feb. 2023, 10:56 // Actual //  bani.md

Republica Moldova și Ucraina au primit ajutor energetic din România urmare a conectării celor două sisteme energetice la cel european ENTSO-E.

„Motivul acordării ajutorului de avarie către Ucraina l-a constituit faptul că în interconexiunea Europa Continentală au fost detectate oscilații interzonale de tensiune pe direcția est – vest cu o amortizare foarte slabă, iar OTS din Spania a solicitat Ucrainei, conform procedurilor de interconectare în regim de urgență a sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, să reducă soldul de export la 0 MW”, se arată în informațiile publicate de operatorul român Transelectrica.

Transelectrica spune că la 31 decembrie 2022 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în valoare de 45,3 milioane lei românești sau echivalentul a 9,21 milioane de euro, privind acordarea de ajutor de avarie (energie exportată) către Ucraina în lunile august și septembrie 2022, ca urmare a solicitării OTS (operatorului de transport și sistem – n.r.) vecin, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu UKRENERGO. De asemenea, în perioada octombrie-decembrie, pe fondul afectării infrastructurii energetice din Ucraina, s-a acordat ajutor de avarie Republicii Moldova.

″De asemenea, pe fondul afectării infrastructurii energetice din Ucraina în urma conflictelor armate din aceasta țară, care a condus implicit și la creșterea deficitului de energie electrică al Republicii Moldova, s-a acordat ajutor de avarie Republicii Moldova în perioada octombrie-decembrie″, mai menționează operatorul român.

Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează din 16 martie în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.