Cât costă viața unui soldat rus ucis în ”operațiunea militară” din Ucraina. Putin a stabilit compensațiile

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni, 6 iunie, un decret care prevede că familiile soldaţilor din Garda Naţională rusă (Rosgvardia) care şi-au pierdut viaţa în Ucraina sau în Siria vor primi o compensaţie de 5 milioane de ruble, potrivit AFP.

”În cazul decesului militarilor care au servit în Garda Naţională şi care au luat parte la operaţiunea specială (în Ucraina) sau au îndeplinit misiuni speciale în Siria, membrii familiilor lor vor primi o indemnizaţie de 5 milioane de ruble (75.900 de euro la cursul actual)”, potrivit decretului apărut pe portalul oficial de informaţii juridice.

În aprilie, un decret similar fusese semnat deja de preşedintele rus vizându-i pe grănicerii aflaţi la post la frontiera cu teritoriul ucrainean, precum şi pe ”voluntarii” decedaţi în cadrul ofensivei ruse în Ucraina.

Rosgvardia a fost creată în 2016. Având misiunea să se ocupe de sarcini care revin în mod normal forţelor antirevoltă şi unităţilor de elită ale poliţiei, precum menţinerea ordinii publice, aceasta este subordonată direct preşedintelui rus.

Responsabilii ruşi sunt foarte discreţi cu privire la numărul morţilor din cadrul Rosgvardia în cursul ofensivei ruse în Ucraina şi în Siria.

La sfârşitul lunii martie, Ministerul rus al Apărării anunţase că 1.351 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi pe teritoriul ucrainean, însă experţii şi responsabilii occidentali estimează numărul real ca fiind mult mai ridicat.

#solda'i #compensatii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat vineri după-amiază, în cadrul unei conferințe de presă, următoarele două pachete de măsuri fiscale și administrative pregătite de Guvern, cu accent pe combaterea evaziunii, reforma companiilor de stat, reducerea risipei în sănătate și reorganizarea administrației publice locale.

Un prim grup de lucru, condus de vicepremierul Tánczos Barna, va elabora modificări legislative pentru combaterea evaziunii fiscale și a fraudei cu fonduri publice. Printre obiective se numără reorganizarea ANAF prin introducerea unor mandate limitate pentru conducere, stabilirea de indicatori de performanță și accelerarea digitalizării.

Totodată, se va reforma modul de funcționare al companiilor de stat: indicatorii de performanță vor fi revizuiți, numărul membrilor în consiliile de administrație va fi redus, iar indemnizațiile plafonate. „Nu mai putem accepta manageri cu salarii de zeci de mii de euro care nu produc performanță. Nu poți conduce o companie de stat monopolistă și să ai randamente sub media pieței”, a spus premierul.

Un al doilea grup de lucru, coordonat de vicepremierul Cseke Attila, se va ocupa de reorganizarea administrației publice locale. Primăriile vor primi mai multă autoritate, inclusiv dreptul de a reglementa activitatea sălilor de jocuri de noroc. Totodată, se vor introduce grile uniforme de salarizare, iar personalul din administrațiile locale va fi redimensionat în funcție de numărul real de locuitori și servicii oferite.

Premierul a subliniat și risipa gravă din sistemul de sănătate: „Cheltuielile au crescut de la 49 miliarde lei în 2021 la peste 77 miliarde în 2025, dar percepția publică nu s-a îmbunătățit”. Guvernul intenționează să lege salariile din spitale de performanță, să combată decontările fictive și să încurajeze folosirea medicamentelor generice.

Un capitol distinct vizează reforma pensiilor speciale: Guvernul propune majorarea vârstei de pensionare a magistraților la un nivel apropiat de cel general și recalcularea pensiilor speciale în funcție de salariul net, nu de cel brut. „Nu mai putem susține un sistem în care cineva se pensionează la 48 de ani cu o pensie cât ultimul salariu. Este injust și nesustenabil”, a declarat Bolojan.

Premierul a mai punctat că primul pachet fiscal deja adoptat a fost bine primit de piețele financiare și de oficialii europeni. România a reușit să se împrumute recent la dobânzi mai mici, economisind peste 200 de milioane de euro doar din reducerea costurilor de finanțare. „Pentru a menține acest trend, avem nevoie de stabilitate politică și aplicarea rapidă a următoarelor măsuri”, a conchis Bolojan.