Cât costă viața unui soldat rus ucis în ”operațiunea militară” din Ucraina. Putin a stabilit compensațiile

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni, 6 iunie, un decret care prevede că familiile soldaţilor din Garda Naţională rusă (Rosgvardia) care şi-au pierdut viaţa în Ucraina sau în Siria vor primi o compensaţie de 5 milioane de ruble, potrivit AFP.

”În cazul decesului militarilor care au servit în Garda Naţională şi care au luat parte la operaţiunea specială (în Ucraina) sau au îndeplinit misiuni speciale în Siria, membrii familiilor lor vor primi o indemnizaţie de 5 milioane de ruble (75.900 de euro la cursul actual)”, potrivit decretului apărut pe portalul oficial de informaţii juridice.

În aprilie, un decret similar fusese semnat deja de preşedintele rus vizându-i pe grănicerii aflaţi la post la frontiera cu teritoriul ucrainean, precum şi pe ”voluntarii” decedaţi în cadrul ofensivei ruse în Ucraina.

Rosgvardia a fost creată în 2016. Având misiunea să se ocupe de sarcini care revin în mod normal forţelor antirevoltă şi unităţilor de elită ale poliţiei, precum menţinerea ordinii publice, aceasta este subordonată direct preşedintelui rus.

Responsabilii ruşi sunt foarte discreţi cu privire la numărul morţilor din cadrul Rosgvardia în cursul ofensivei ruse în Ucraina şi în Siria.

La sfârşitul lunii martie, Ministerul rus al Apărării anunţase că 1.351 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi pe teritoriul ucrainean, însă experţii şi responsabilii occidentali estimează numărul real ca fiind mult mai ridicat.

#solda'i #compensatii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.