Cât îi costă războiul pe ucraineni: Banca Mondială estimează pagubele la aproape 60 de miliarde de dolari

22 Apr. 2022, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 11:21 // Actual //  bani.md

Pagubele aduse clădirilor şi infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari şi vor creşte şi mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, conform Reuters.

Malpass a declarat în cadrul unei conferinţe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistenţă financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor “restrânse” ale pagubelor nu include costurile economice în creştere ale războiului pentru Ucraina.

“Desigur, războiul este încă în desfăşurare, aşa că aceste costuri sunt în creştere”, a spus Malpass.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual, a subliniat costuri mult mai mari şi nevoi de finanţare. El le-a spus participanţilor că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în ţara sa.

“Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenskiy.

El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi altele, şi a spus că toate ţările “trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relaţiile cu Rusia”.

La conferinţa organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanţelor din mai multe ţări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite îşi vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari.

Zelenski a mai spus că a cerut ţărilor care au impus sancţiuni şi îngheţarea activelor ruseşti să folosească aceşti bani pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război şi pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte ţări.

La o conferinţă de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucţie ale Ucrainei.

“Este clar că costurile de reconstrucţie, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.

Aşteptarea “ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părţi din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim”.”

Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un “pas semnificativ” care ar necesita discuţii şi un acord cu partenerii internaţionali.

“Este ceva la care ar trebui să vă gândiţi cu atenţie, la ce consecinţe poate avea”, a spus Yellen. “Nu aş vrea să fac acest lucru cu uşurinţă”.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferinţă, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe şi indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale.

“Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor creşte dramatic”, a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucţie similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucţia unei Europe devastate de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

03 Oct. 2025, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2025, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII