Cât îi costă războiul pe ucraineni: Banca Mondială estimează pagubele la aproape 60 de miliarde de dolari

22 Apr. 2022, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 11:21 // Actual //  bani.md

Pagubele aduse clădirilor şi infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari şi vor creşte şi mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, conform Reuters.

Malpass a declarat în cadrul unei conferinţe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistenţă financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor „restrânse” ale pagubelor nu include costurile economice în creştere ale războiului pentru Ucraina.

„Desigur, războiul este încă în desfăşurare, aşa că aceste costuri sunt în creştere”, a spus Malpass.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual, a subliniat costuri mult mai mari şi nevoi de finanţare. El le-a spus participanţilor că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în ţara sa.

„Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenskiy.

El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi altele, şi a spus că toate ţările „trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relaţiile cu Rusia”.

La conferinţa organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanţelor din mai multe ţări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite îşi vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari.

Zelenski a mai spus că a cerut ţărilor care au impus sancţiuni şi îngheţarea activelor ruseşti să folosească aceşti bani pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război şi pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte ţări.

La o conferinţă de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucţie ale Ucrainei.

„Este clar că costurile de reconstrucţie, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.

Aşteptarea „ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părţi din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim”.”

Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un „pas semnificativ” care ar necesita discuţii şi un acord cu partenerii internaţionali.

„Este ceva la care ar trebui să vă gândiţi cu atenţie, la ce consecinţe poate avea”, a spus Yellen. „Nu aş vrea să fac acest lucru cu uşurinţă”.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferinţă, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe şi indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor creşte dramatic”, a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucţie similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucţia unei Europe devastate de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți,  își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!