Cât „plătim” pentru un buletin de vot. Ministerul Finanțelor a acordat sute de mii de lei pentru tipărirea acestora

Comisia Electorală Centrală a început, sâmbătă dimineață, tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, la Combinatul Poligrafic. Primele sunt tipărite buletinele care vor fi distribuite secțiilor de votare deschise peste hotarele țării, transmite IPN.

Tipărirea buletinelor a început cu prezența membrilor CEC, observatorilor acreditați și a jurnaliștilor.

În cele 150 de secții din străinătate vor ajunge 726 700 de buletine de vot, dintre care 662 600 în limba română și 64 100 în limba rusă. Pentru cele 2000 secții de votare din țară vor fi tipărite 2 794 942 buletine de vot, dintre care în limba română – 2 112 244 şi în limba rusă – 682 698.

Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată) de culoare gri afumat și au lungimea de 580 mm și lățimea de 140 mm.

Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, valoarea totală a tirajului este de circa 634 de mii de lei. Prețul unui buletin de vot este de 0,18 lei.

În total, vor fi tipărite 3 521 642 de buletine de vot.

#Buletin de Vot #Alegeri 2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.