Cât valorează Kamala Harris?

Vicepreședintele american Kamala Harris, considerată mare favorită pentru a-l înlocui pe Joe Biden în cazul unei retrageri din cursa prezidențială, are o avere netă estimată la aproximativ 8 milioane de dolari, conform unui raport Forbes. Această valoare, care include și averea soțului său, Doug Emhoff, a crescut de la 7 milioane de dolari în 2021, datorită succesului financiar recent și a creșterii valorii casei lor din Los Angeles.

Harris și Emhoff dețin o casă de milioane de dolari în Los Angeles, iar restul activelor lor sunt constituite în principal din numerar, fonduri indexate, obligațiuni și pensii. Deși valoarea netă a crescut semnificativ, Forbes observă că Harris și Emhoff ar fi fost și mai bogați dacă ar fi făcut alte alegeri de investiție în ultimii ani. Creșterea averii lor a provenit aproape exclusiv din aprecierea valorii casei lor din L.A., iar investițiile lichide nu au avut o creștere semnificativă, în ciuda creșterii pieței bursiere.

Kamala Harris, născută în Oakland, California, într-o familie de imigranți bine educați, a avut o carieră proeminentă în drept și politică. De la începutul anilor ’90, a ocupat diverse funcții importante, inclusiv procuror districtual și procuror general al Californiei, înainte de a deveni senator și, ulterior, vicepreședinte.

În ciuda unei cariere impresionante și a unei averi considerabile, Harris a fost criticată pentru că nu a profitat la maximum de oportunitățile de investiție. Însă, cuplul a reușit să-și mențină averea într-o poziție solidă, iar Harris se pregătește pentru o posibilă candidatură la președinție.

Actualizare (21 iulie 2024): După o prestație dezamăgitoare a lui Joe Biden la dezbaterea din iunie, și cu îngrijorări în creștere privind vârsta sa, Biden a anunțat suspendarea campaniei pentru președinție și a susținut-o pe Kamala Harris ca succesoare. Dacă Harris va câștiga nominalizarea și președinția, salariul său va crește de la 235.000 la 400.000 de dolari, și se va muta de la reședința vicepreședintelui la Casa Albă, unde finanțele sale vor fi sub o atenție și mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kamala #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.