Catastrofele naturale au provocat pagube estimate la 120 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023

09 Aug. 2023, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 16:21 // Actual //  bani.md

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale la nivel mondial a scăzut uşor în primul semestru, până la 120 de miliarde de dolari (109 miliarde de euro), potrivit unei estimări publicate miercuri de grupul elveţian de reasigurări Swiss Re, informează AFP.

Catastrofa cea mai costisitoare în prima jumătate a acestui an a fost cutremurul din Turcia şi Siria, a precizat Swiss Re. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Mondiale, pagubele economice provocate de acest cutremur au fost evaluate la 34 de miliarde de dolari, în timp ce potrivit calculelor Swiss Re cheltuielile pentru companiile de asigurări sunt estimate la 5,3 miliarde de dolari.

Însă aşa-numitele catastrofe naturale secundare, spre deosebire de marile catastrofe precum cutremurele sau cicloanele tropicale, au fost cele care au dus la creşterea cheltuielilor pentru asiguratori.

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale a fost mai mare în primul semestru din 2022, 123 miliarde de dolari, ca urmare a inundaţiilor costisitoare din Australia şi Africa de Sud. Totuşi, cheltuielile pentru asigurători au continuat să crească, până la 50 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023, comparativ cu 48 de miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, punând din nou în evidenţă impactul în creştere al acestor catastrofe naturale secundare.

„Efectele schimbărilor climatice se pot vedea deja în anumite pericole precum valurile de căldură, secetă, inundaţii şi precipitaţii extreme”, a subliniat Jérôme Jean Haegeli, economistul şef de la Swiss Re.

Pierderile suportate de companiile de asigurări de pe urma furtunilor şi fenomenelor meteorologice asociate (precum grindină, precipitaţii puternice, vânt şi schimbări bruşte de temperatură) s-au ridicat la 35 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde de dolari numai în SUA, a estimat Swiss Re.

Printre catastrofele naturale din primul semestru figurează şi două furtuni care s-au succedat în Noua Zeelandă, care au provocat în special inundaţii la Auckland. Pierderile suportate de firmele asigurări sunt evaluate la 2,3 miliarde de dolari.

Ploile torenţiale din Italia, în regiunea Emilia-Romagna, i-au costat de asemenea 600 de milioane de dolari pe asiguratori, Swiss Re menţionând necesitatea de a consolida acoperirea de risc în Italia în condiţiile în care pierderile economice sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

La începutul lunii iulie, un val de căldură a lovit SUA, nord-vestul Chinei şi sudul Europei, provocând incendii pe insulele greceşti, în Italia dar şi în Algeria, însă Swiss Re spune că este prea devreme să ofere estimări cu privire la costuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.