Catastrofele naturale au provocat pagube estimate la 120 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale la nivel mondial a scăzut uşor în primul semestru, până la 120 de miliarde de dolari (109 miliarde de euro), potrivit unei estimări publicate miercuri de grupul elveţian de reasigurări Swiss Re, informează AFP.

Catastrofa cea mai costisitoare în prima jumătate a acestui an a fost cutremurul din Turcia şi Siria, a precizat Swiss Re. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Mondiale, pagubele economice provocate de acest cutremur au fost evaluate la 34 de miliarde de dolari, în timp ce potrivit calculelor Swiss Re cheltuielile pentru companiile de asigurări sunt estimate la 5,3 miliarde de dolari.

Însă aşa-numitele catastrofe naturale secundare, spre deosebire de marile catastrofe precum cutremurele sau cicloanele tropicale, au fost cele care au dus la creşterea cheltuielilor pentru asiguratori.

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale a fost mai mare în primul semestru din 2022, 123 miliarde de dolari, ca urmare a inundaţiilor costisitoare din Australia şi Africa de Sud. Totuşi, cheltuielile pentru asigurători au continuat să crească, până la 50 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023, comparativ cu 48 de miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, punând din nou în evidenţă impactul în creştere al acestor catastrofe naturale secundare.

„Efectele schimbărilor climatice se pot vedea deja în anumite pericole precum valurile de căldură, secetă, inundaţii şi precipitaţii extreme”, a subliniat Jérôme Jean Haegeli, economistul şef de la Swiss Re.

Pierderile suportate de companiile de asigurări de pe urma furtunilor şi fenomenelor meteorologice asociate (precum grindină, precipitaţii puternice, vânt şi schimbări bruşte de temperatură) s-au ridicat la 35 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde de dolari numai în SUA, a estimat Swiss Re.

Printre catastrofele naturale din primul semestru figurează şi două furtuni care s-au succedat în Noua Zeelandă, care au provocat în special inundaţii la Auckland. Pierderile suportate de firmele asigurări sunt evaluate la 2,3 miliarde de dolari.

Ploile torenţiale din Italia, în regiunea Emilia-Romagna, i-au costat de asemenea 600 de milioane de dolari pe asiguratori, Swiss Re menţionând necesitatea de a consolida acoperirea de risc în Italia în condiţiile în care pierderile economice sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

La începutul lunii iulie, un val de căldură a lovit SUA, nord-vestul Chinei şi sudul Europei, provocând incendii pe insulele greceşti, în Italia dar şi în Algeria, însă Swiss Re spune că este prea devreme să ofere estimări cu privire la costuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catastrofe #perederi #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.