Câți diplomați și angajați are Rusia la Chișinău // Republica Moldova sub „paritatea” Moscovei

Ambasada Federației Ruse la Chișinău reprezintă una dintre cele mai impunătoare clădiri din Chișinău și încă de la ridicarea sa, dimensiunea ei a fost un mister, dat fiind faptul că Republica Moldova este prea mică pentru o astfel de ambasada rusească.

Paritatea diplomatică reprezintă egalitatea numărului de diplomați și sedii ale misiunilor diplomatice dintre două țări ce au stabilit relații ce sunt reglementate de Convenția de la Viena din 18 Aprilie 1961, care precizează: ”În lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menținut în limitele a ceea ce el consideră ca rezonabil și normal, având în vedere împrejurările și condițiile existente în acest stat și nevoile misiunii diplomatice în cauză”, scrie deschide.md.

În cazul Federației Ruse și Republici Moldova, încă de la deschiderea de oficii diplomatice, disparitatea a existat fiind în defavoarea Chișinăului. Astfel, la acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Din datele existente campusul ambasadei Rusiei este populat de circa 140 de persoane, inclusiv membri de familie.

De cealaltă parte, Republica Moldova dispune de 12 funcții diplomatice acreditate în Federația Rusă și 6 angajați tehnico-administrativi. La acest moment din parte Republicii Moldova la Moscova activează doar 6 diplomați moldoveni.

Cazul disparității Republicii Moldova nu este singular, un exemplu fiind SUA unde există cca 400 de diplomați ruși comparativi cu cca 100 de diplomați americani acreditați la Moscova și unde, de asemenea, s-a pus problema atingerii parității. Unele țări precum Bulgaria, Estonia, Cehia în urma evaluărilor realizate pe profil de securitate au aplicat deja principiul de paritate diplomatică.

De la începutul războiului din Ucraina, mai multe țări membre UE și non-UE au redus drastic prezența numerică a corpului diplomatic rus din țările sale. Conform unor evaluări în total de la începutul războiului măsura de expulzare a diplomaților a fost aplicată asupra 400 de persoane cu statut diplomatic și tehnic deoarece desfășurau activități incompatibile cu statutul de diplomat fiind suspectați de apartenență la SVR, FSB sau GRU. Din Republica Moldova în ultima perioadă au fost expulzați doar 2 diplomați ruși ceea ce este nesemnificativ raportat la numărul impunător de ”funționari diplomatici” ai Moscovei.

În cazul României au fost inițial expulzați 11 diplomați ”pentru activități incompatibile cu statutul de diplomat”, iar la începutul lunii Iunie 2023 MAE de la București a dat 30 de zile ambasadei să-și reducă efectivul cu 51 de angajați, atât diplomați cât și angajați pe diferite domenii, iar în situația în care ambasada rusă din România nu se va conforma 40 de persoane vor fi declarate ”persona non grate” și indezirabile. În data de 1 Iulie un număr de încă 11 diplomați și 29 de angajați ruși din ambasada rusă de la București au părăsit România cu o cursă specială. Astfel, numărul total de posturi diplomatice și tehnico-administrative al Federației Ruse din România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5%, a precizat MAE de la București.

Ce spun autoritățile moldovenești

Deputatul PAS, Andrian Cheptonar, membru al Comisiei de securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului și fost ofițer SIS susține că ”luând în considerare că așa-numiții diplomați sunt de fapt în mare parte ofițeri de spionaj, care lucrează foarte intens pentru a destabiliza țara noastră, pentru a cumpăra politicieni și a-i face să își vândă țara, în fine – pentru a păstra Moldova în corupție și sărăcie, a venit timpul să curmăm această atitudine și să aducem normalitatea și egalitatea în relațiile noastre”. Conform deputatului PAS ”în prezent, instituțiile noastre întreprind toate măsurile pentru a analiza toate posibilele urmări ale eventualei instituiri a parității numărului de diplomați, astfel încât să minimizăm impactul răspunsului estimativ asimetric al Kremlinului în adresa Chișinăului”.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a precizat la solicitarea Deschide.MD că ”echipa guvernamentală analizează mai multe scenarii și răspunsuri în funcție de evoluțiile situației regionale și din țara noastră”. În ultima perioadă, a precizat MAEIE, autoritățile Republicii Moldova au luat mai multe decizii ferme pentru a contracara acțiunile ostile ale Federației Ruse.

”Acțiunile noastre de răspuns sunt permanent discutate într-un format larg, cu toată echipa guvernamentală. Orice decizie majoră de politică externă inițiată de către autoritățile statului vor fi anunțate public atunci când vor fi luate”, se mai precizează în răspunsul MAEIE.

Președintele Maia Sandu a avertizat și condamnat de mai multe ori acțiunile Federației Ruse în Republica Moldova, precum și încercările de destabilizare a acesteia, realizate de Moscova prin intermediul unor oligarhi fugari. În cadrul Marii Adunări „Moldova Europeană” din 21 mai, șeful statului a declarat că Republica Moldova a ales calea integrării europene pentru a nu mai trăi în șantajul rusesc, sărăcie și corupție.

„Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat!”, a declarat atunci Maia Sandu.

De asemenea, premierul Dorin Recean a anunțat că Vladimir Putin și alți demnitari ruși nu vor primi acceptul de a intra în Republica Moldova. Atitudinea primilor oameni de stat a nemulțumit Moscova care încearcă, conform actualei guvernări, prin intermediul unui război hibrid să deturneze parcursul european al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În acest sens, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a încercat să justifice numărul mare de diplomani și non-diplomați acreditați la Chișinău, folosind date false de genul prezenței unui număr de 500 de mii de cetățeni moldoveni pe teritoriul Rusiei, când, de fapt, numărul de cetățeni moldoveni anunțat în 2021 chiar de autoritățile rusești, înainte de începerea invaziei în Ucraina, era de 130 de mii. Din datele autorităților moldovenești, în Federația Rusă s-ar afla între 45 și 60 de mii de moldoveni. De asemenea, Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău de rusofobie și subordonare Occidentului.

”Urmând cursul campaniilor anti-ruse ale Occidentului colectiv, autoritățile R.Moldova merg pe calea distrugerii relațiilor-moldo ruse și îngreunarea relațiilor umanitare între popoarele țărilor noastre. Inițiativa de micșorare a personalului Ambasadei Rusiei la Chișinău face parte din aceiași serie” a mai spus Maria Zaharova

#ambasada #angajati #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O vulnerabilitate critică în serverele Microsoft SharePoint este exploatată intens de hackeri din întreaga lume, iar China se află în prim-planul atacurilor, potrivit unei investigații realizate de Axios. În ciuda actualizărilor de securitate lansate de Microsoft, multe sisteme rămân în continuare expuse, în special dacă atacatorii au reușit deja să pătrundă și să își asigure acces permanent în rețelele compromise.

SharePoint, un instrument-cheie pentru stocarea și partajarea documentelor în companii, instituții publice și organizații guvernamentale, este utilizat pe scară largă de școli, spitale și agenții ale statului, multe dintre ele fiind acum în alertă maximă și încercând să stabilească dacă infrastructura le-a fost compromisă.

Luni, Microsoft a confirmat că cel puțin trei grupuri de hackeri chinezi – dintre care două au legături directe cu guvernul de la Beijing – exploatează vulnerabilitatea încă din 7 iulie. Atacul este clasificat ca fiind de tip „zero-day”, adică exploatat înainte ca Microsoft să fi avut cunoștință și să poată furniza un remediu.

Potrivit Agenției americane pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA), atacatorii pot obține acces deplin la fișiere sensibile sau pot executa cod malițios de la distanță. Estimările arată că aproximativ 100 de organizații au fost deja compromise, printre care se numără instituții guvernamentale, universități, o companie energetică și o firmă de telecomunicații din Asia.

„Nu mai este vorba doar de un singur grup de hackeri. Toți profită acum,” avertizează Michael Sikorski, director tehnic la Unit 42, divizia de securitate a Palo Alto Networks. Charles Carmakal, CTO la Mandiant, confirmă că multiple grupuri se grăbesc să exploateze breșa, într-o cursă contra-cronometru pentru a fura date și a instala backdoor-uri.

Deși Microsoft a lansat patch-uri de securitate pentru toate versiunile afectate, realitatea este că sistemele deja compromise rămân vulnerabile. Hackerii au furat chei de acces și au instalat mecanisme care le permit să reintre oricând, chiar dacă sistemele par a fi protejate. „Atacul se amestecă cu activitatea normală a sistemului, ceea ce face extrem de greu de detectat anomaliile,” explică Kayne McGladrey, expert în securitate cibernetică.

Sute de victime pot rămâne neinformate cu privire la compromiterea serverelor. „Organizațiile care nu au echipe specializate în detectarea amenințărilor nu au nici vizibilitatea necesară pentru a înțelege ce li se întâmplă,” avertizează McGladrey.

Cele mai afectate sunt entitățile publice cu infrastructură tehnică învechită: școli, spitale și agenții de stat care folosesc servere SharePoint mai vechi și care nu dispun de resurse pentru răspuns rapid sau instrumente avansate de detecție. „Este îngrijorător că multe dintre aceste organizații nu au capacitatea de a reacționa eficient,” adaugă Sikorski.

Experții estimează că vor urma valuri succesive de atacuri. Hackerii oportuniști vor căuta să exploateze rapid serverele pentru a instala ransomware sau a fura baze de date. În paralel, grupurile de atacatori afiliate statelor vor desfășura campanii discrete, pe termen lung, cu scopul de a extrage informații sensibile și de a-și păstra accesul în rețele compromise, uneori luni sau chiar ani, fără a fi detectați.