Câți moldoveni își permit luxul din Maldive? Cât costă o vacanță de o săptămână

Biroul Național de Statistică a publicat informații despre activitatea agențiilor de turism și turoperatorilor în primele trei luni ale anului. Potrivit informațiilor, la serviciile agențiilor de turism au apelat 37,5 mii de turiști și excursioniști sau cu 29,6% mai mult față de ianuarie-martie 2021. Cei mai mulți dintre moldoveni au ales să se odihnească în Egipt și Turcia. De asemenea, una dintre destinații a fost Maldive, care nu este deloc ieftină.

Astfel, pe Insulele Maldive au ajuns 2,6% dintre moldovenii care au plecat în străinătate în scop de odihnă și recreere. Aici au ajuns mai mulți moldoveni decât în Ungaria sau Austria. Cele mai populare destinații în perioada ianuarie-martie 2022 au fost Egipt și Turcia.

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească în:

Egipt (27,6% din total plecați în străinătate);
Turcia (17,7%);
Ucraina (16,3%);
România (10,2%);
Bulgaria (5,4%);
Emiratele Arabe Unite (5,1%);
Polonia (3,3%);
Insulele Maldive (2,6%);
Ungaria (2,3%);
Austria (1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-martie 2022 au însumat 199,0 milioane lei, înregistrând o creștere de 7,9% față de ianuarie-martie a anului precedent.

Vacanțele pe Insulele Maldive nu sunt deloc ieftine. În primul rând zborul este foarte scump. De exemplu, în perioada 23-29 mai, un bilet de avion Chișinău-Malé costă aproximativ 24,772 lei pentru o singură persoană dus-întors. Zborul durează aproape 42 de ore și are două escale.

În ceea ce privește cazarea există diverse opțiuni atât hoteluri mai accesibile cât și scumpe dacă vă doriți o vacanță de lux. Prețurile încep de la 300 de euro și pot pot ajunge la câteva mii.

#vacata #hotel #Maldive #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.