Câți străini sunt angajați în Republica Moldova? și din ce țări sunt În ce domenii activează

În Republica Moldova peste 2200 de străini, din 89 de țări, dețin permis de ședere valabil, în scop de muncă. Biroul Migrație și Azil (BMA) a menționat pentru IPN că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă.

Cei mai mulți dintre străini activează în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului.

Cei mai mulți străini care sunt angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc.

Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.

Pentru a putea munci în Republica Moldova, străinii trebuie să-și perfecteze permisul de ședere în scop de muncă. Actele se recepționează la Ghișeul unic de documentare a străinilor al Biroului migrație și azil, atât în municipiul Chișinău, cât și în teritoriu (mun. Bălți, mun. Comrat și mun. Cahul).

BMA susține că procedura de acordare a dreptului în scop muncă a fost simplificată, prin posibilitatea acordării dreptului de ședere străinului până la sosirea acestuia în Republica Moldova. Astfel, a fost micșorat termenul de examinare a actelor depuse pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă, de la 30 zile la 15 zile și a fost redus numărul de acte prezentate. De asemenea, au fost stabilite angajamentele și responsabilitățile asumate pe propria răspundere de către beneficiarul solicitant (persoana juridică din Republica Moldova).

Angajatorul, persoana-juridică din Republica Moldova își asumă responsabilitățile și angajamentele de îndeplinire a procedurilor naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de asigurare a corespunderii calificării străinului, specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat, de deținere a asigurării medicale de către străin și de respectare a angajamentelor contractuale salariale.

#munca #straini #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.