Câți străini sunt angajați în Republica Moldova? și din ce țări sunt În ce domenii activează

În Republica Moldova peste 2200 de străini, din 89 de țări, dețin permis de ședere valabil, în scop de muncă. Biroul Migrație și Azil (BMA) a menționat pentru IPN că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă.

Cei mai mulți dintre străini activează în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului.

Cei mai mulți străini care sunt angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc.

Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.

Pentru a putea munci în Republica Moldova, străinii trebuie să-și perfecteze permisul de ședere în scop de muncă. Actele se recepționează la Ghișeul unic de documentare a străinilor al Biroului migrație și azil, atât în municipiul Chișinău, cât și în teritoriu (mun. Bălți, mun. Comrat și mun. Cahul).

BMA susține că procedura de acordare a dreptului în scop muncă a fost simplificată, prin posibilitatea acordării dreptului de ședere străinului până la sosirea acestuia în Republica Moldova. Astfel, a fost micșorat termenul de examinare a actelor depuse pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă, de la 30 zile la 15 zile și a fost redus numărul de acte prezentate. De asemenea, au fost stabilite angajamentele și responsabilitățile asumate pe propria răspundere de către beneficiarul solicitant (persoana juridică din Republica Moldova).

Angajatorul, persoana-juridică din Republica Moldova își asumă responsabilitățile și angajamentele de îndeplinire a procedurilor naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de asigurare a corespunderii calificării străinului, specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat, de deținere a asigurării medicale de către străin și de respectare a angajamentelor contractuale salariale.

#munca #straini #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.