Câți străini sunt angajați în Republica Moldova? și din ce țări sunt În ce domenii activează

În Republica Moldova peste 2200 de străini, din 89 de țări, dețin permis de ședere valabil, în scop de muncă. Biroul Migrație și Azil (BMA) a menționat pentru IPN că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă.

Cei mai mulți dintre străini activează în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului.

Cei mai mulți străini care sunt angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc.

Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.

Pentru a putea munci în Republica Moldova, străinii trebuie să-și perfecteze permisul de ședere în scop de muncă. Actele se recepționează la Ghișeul unic de documentare a străinilor al Biroului migrație și azil, atât în municipiul Chișinău, cât și în teritoriu (mun. Bălți, mun. Comrat și mun. Cahul).

BMA susține că procedura de acordare a dreptului în scop muncă a fost simplificată, prin posibilitatea acordării dreptului de ședere străinului până la sosirea acestuia în Republica Moldova. Astfel, a fost micșorat termenul de examinare a actelor depuse pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă, de la 30 zile la 15 zile și a fost redus numărul de acte prezentate. De asemenea, au fost stabilite angajamentele și responsabilitățile asumate pe propria răspundere de către beneficiarul solicitant (persoana juridică din Republica Moldova).

Angajatorul, persoana-juridică din Republica Moldova își asumă responsabilitățile și angajamentele de îndeplinire a procedurilor naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de asigurare a corespunderii calificării străinului, specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat, de deținere a asigurării medicale de către străin și de respectare a angajamentelor contractuale salariale.

#munca #straini #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.