Caz ieșit din comun în România! Șefa dintr-un mare spital, prinsă că dormea pe perne umplute cu bani

Florica Preda, fosta șefă a serviciului de Resurse Umane din cadrul celui mai mare spital din Prahova și una dintre cele mai vechi angajate ale acestei unități medicale, și-a încheiat cariera ”triumfal” cu pernele din dormitor umplute cu plicuri cu bani.

În dormitorul femeii, inclusiv în lenjeria de pat, dar și prin sertare și cărți, au găsit procurorii banii din șpăgi pe care doamna Preda, așa cum era cunoscută printre angajații din Spitalul Județean Ploiești, i-a primit pentru a face angajări sau pentru a muta asistentele de la o secție la alta în funcție de preferințe.

Sunt acuzațiile procurorilor care au găsit în casa fostei șefe HR a spitalului județean bani pe care femeia nu i-a putut justifica: 150 900 lei, 41 430 euro, 1350 dolari și 80 lire (GBP).

Banii erau păstrați în plicuri de diverse mărimi, fiecare plic conținând sume variind între 200 și 5000 de euro / sau 500 – 10.000 lei.

Întrebată de unde are acești bani, având în vedere că din actele verificate de anchetatori femeia trăia doar din salariul primit de la Spitalul Județean, Florica Preda s-a încurcat în explicații. A invocat o moștenire, o vânzare de teren din 2007, pensia mamei, economiile de-o viață, bani rămași de la soț care avea un salariu mare. Explicațiile nu au ținut în fața instanței. Vânzarea de teren din 2007 nu putea justifica plicurile de bani din diferite valute găsite în fețele de pernă în anul 2022. Pensia mamei era mult prea mică pentru a acoperi suma uriașă de bani dosită prin casa Floricăi Preda, iar de soțul său divorțase cu mulți ani în urmă.

”…potrivit declarațiilor de avere depuse de inculpata începând cu anul 2009, nu figurează nicio suma primita cu titlu de cadou. În ceea ce privește susținerea inculpatei conform căreia soțul său a avut venituri salariale mari, trebuie făcută mențiunea că, în conformitate cu datele existente în baza de date a Evidenței Populației DEPABD, figurează divorțată de fostul său soț din anul 1995, astfel că nu poate exista o legătură de cauzalitate între salariile fostului său soț și sumele păstrate de aceasta în imobilul în care locuiește”, se arată în motivarea instanței.

Florica Preda a ajuns în fața instanței pe final de pandemie. Procurorii din Prahova urmăreau deja un grup de îngrijitoare, asistente, instalatori și brancardieri care se ocupau cu racolarea persoanelor dispuse să plătească pentru vaccinare ”la chiuvetă”. S-a dovedit ulterior că același grup de persoane avea o strânsă legătură cu șefa serviciului resurse umane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești. Preda nu se ocupa de vaccinare falsă, ci de angajări pe bani. Era perioada în care criza de personal auxiliar era mare mai ales în secțiile unde erau îngrijiți bolnavii de COVID-19, astfel că se făceau angajări.

Cine era dispus să plătească între 500 și 800 de ero avea postul asigurat în spital ca infirmier sau ca asistent, în funcție de experiență sau studii. Se vorbea inclusiv de faptul că inclusiv mutarea asistentelor de la o secție la alta se făcea tot contra cost.

Florica Preda nu a fost judecată în Prahova, ci în Dâmbovița, dosarul ei, în care a fost acuzată de luare de mită, fiind strămutat în județul vecin. Sentința Tribunalului Dâmbovița nu este definitivă, de altfel, Preda a făcut deja apel la această sentință. Cauza va ajunge să fie judecată tot în Prahova, la Curtea de Apel Ploiești.

Confiscăm banii, dar nu supraestimăm pericolul social

Se pare că nemulțumirile țin de sumele de bani puse sub sechestru de autorități.
Instanța a decis ”să confiște de la inculpata Preda Florica sumele de 25.450 lei şi 500 euro, dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, asupra cărora a fost instituit sechestrul asigurător:

confiscă de la inculpata Preda Florica sumele de 9.553 lei, 40.930 euro, 1.350 dolari şi 80 lire ce provin din activităţi infracţionale (sume ce au fost ridicate de la domiciliul acesteia), asupra cărora a fost instituit sechestrul asigurător
menţine măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanţa nr.352/P/2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova din data de 01.11.2021, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa procurorului din 20.04.2022, asupra sumelor de 150.900 lei, 41.430 euro, 1.350 dolari, 80 lire”, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Chiar dacă Preda a fost găsită vinovată pentru corupție, instanța a considerat că nu se cade ca fosta șefă a HR de la Spitalul Județean de Urgență Ploiești să meargă în penitenciar, o pedeapsă de închisoare cu suspendare fiind suficientă.

”(…)este de necontestat că fapta comisă este una gravă, însă justa individualizare a executării pedepselor nu presupune o supraestimare a pericolului social al faptelor în detrimentul acelor împrejurări ce caracterizează pe făptuitori. În acest sens, în opinia instanţei, stabilirea unei pedepse cu executare în detenţie ar însemna ignorarea unor elemente ce caracterizează favorabil pe inculpată şi care, în aceste condiţii, ar imprima un caracter excesiv pedepselor”, au motivat judecătorii dâmbovițeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perna #sefa #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a generat un șoc clasic de risc pe piețele energetice globale, susține economistul Iurie Rija. Potrivit analizei sale, piețele reacționează simultan pe două planuri: prin majorarea „primei de risc” pe burse și prin blocaje logistice reale în zona Strâmtoarea Ormuz, a comentat pentru BANI.MD economistul Iurie Rija.

Aproximativ 20% din petrolul mondial și volume importante de gaz natural lichefiat tranzitează această arteră maritimă. Orice perturbare mută piața din echilibru teoretic în regim de stres operațional.

„Pe fondul tensiunilor, cotația Brent a urcat rapid în zona 80–82 dolari pe baril, cu variații zilnice de peste 10–12%. O creștere de la 72 la 82 dolari înseamnă un plus de circa 14%. În paralel, gazul european la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) a crescut cu peste 40%, iar prețurile GNL în Asia au avansat cu aproape 39%, a punctat Rija.

În plus, tarifele de navlosire pentru petroliere s-au dublat, iar asigurările de risc de război au fost retrase în anumite rute, ceea ce adaugă costuri suplimentare pentru fiecare tonă transportată.

Pentru Republica Moldova, impactul nu este direct din Orientul Mijlociu, ci prin piața europeană. Motorina importată este corelată cu cotațiile Platts pentru regiunea mediteraneană și cu referința Brent.

Formula economică simplificată a prețului de import este: preț internațional al produsului + cost logistic + taxe + marjă comercială.

„Datele din 3 martie 2026 indică o cotație de 12.628 lei pe tonă pentru referința utilizată la calcul, cu o creștere zilnică de 329 lei pe tonă, echivalentul a aproape 2,7%. Într-o săptămână, avansul cumulativ depășește 750 lei pe tonă, adică peste 6%”, a mai spus Rija.

La pompă, prețul a urcat de la 10,04 lei la 10,67 lei pe litru. Diferența de 0,63 lei reprezintă circa 6,2%, ceea ce indică o transmitere aproape proporțională între piața angro și prețul final.

Potrivit economistului, dacă Brent se stabilizează în intervalul 80–90 dolari pe baril, impactul suplimentar asupra motorinei ar putea însemna încă 3–5% creștere, în funcție de cursul valutar și costurile logistice.

Dacă însă petrolul depășește 100 dolari pe baril, scenariul se schimbă radical. O creștere de la 80 la 100 dolari înseamnă +25%. Chiar dacă transmisia în produsul finit este de 60–70% din șoc, majorarea la nivel angro ar putea ajunge la 15–18%. Aplicat la un preț de 10,7 lei pe litru, acest lucru ar putea împinge motorina spre 12–12,5 lei pe litru, în lipsa unor ajustări fiscale sau valutare.

„Pentru agricultură, efectul este imediat. La grâu, consumul mediu este estimat la 80–100 litri de motorină pe hectar pentru întreg ciclul de producție. O scumpire de 1 leu pe litru înseamnă 80–100 lei suplimentari pe hectar. La o exploatație de 1.000 hectare, impactul ajunge la 80.000–100.000 lei”, susține Rija.

În aceste condiții, marja netă devine extrem de sensibilă la volatilitatea energetică.

Economistul recomandă fermierilor: securizarea stocurilor înainte de vârful sezonier, analiza de sensibilitate în buget pentru scenarii de +5%, +10% sau +20% la motorină, optimizarea logisticii lucrărilor pentru reducerea consumului per hectar și – monitorizarea mecanismelor de compensare a accizei și aprovizionarea anticipată.

Concluzia este că nu ne aflăm încă într-o criză structurală de aprovizionare. Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, piața globală rămâne bine aprovizionată, iar producția suplimentară din SUA, Guyana și OPEC+ poate tempera o parte din șoc.