Ce avere lasă moștenire Silvio Berlusconi celor cinci copii. Cum arată imperiul de afaceri al fostului premier italian

Cu o cifră de afaceri a filialelor, sau companiilor cu investiții puternice care depășește 5 miliarde de euro și aproximativ 20.000 de angajați în total, grupul Fininvest fondat de Silvio Berlusconi este una dintre principalele realități antreprenoriale italiene, numărându-se printre protagoniștii internaționali ai comunicării, divertismentului și finanțelor, transmite agenția ANSA, citată de Rador.

Înainte de intrarea Cavalerului în politică, centrul galaxiei lui Berlusconi se afla în Fininvest, companie controlată cu un sistem de 7 holdinguri, dintre care patru sunt atribuibile lui Silvio Berlusconi cu o cotă totală de 61,21%.

În celelalte 3 holdinguri, i-a adus cu câte o cotă pe toţi cei cinci copii ai săi: Marina și Piersilvio cu 7,65%,; Barbara, Luigi și Eleonora cu o cotă totală de 21,42%.

Majoritatea activelor imobiliare, inclusiv cele mai cunoscute reședințe, sunt păstrate în compania Dolcedrago, deținută exclusiv de Cavaler. În 1994 existau Cavalerul deţinea deja Milan, Mondadori și televiziunile din cadrul Fininvest. În 1995 s-a născut compania de distribuție de filme Medusa, în 1996 Mediaset, în care au fuzionat TV și Publitalia, care a fost listată la bursă, urmată îndeaproape de Mediolanum, o societate de administrare a activelor co-deținută de familia Doris.

MEDIASET: grupul este condus de Pier Silvio Berlusconi (CEO) și Fedele Confalonieri în calitate de președinte şi din 1996 este listat la Bursa de Valori din Milano. În noiembrie 2021, adunarea a aprobat definitiv transformarea companiei în MediaforEurope, transferând sediul legal, dar nefiscal, în Olanda. Conturile din 2022 nu au fost încă aprobate, dar în 2021 Mediaset-Mfe a înregistrat venituri nete de 2,9 miliarde, în creștere cu 11% față de 2020, cu un profit net de 374 milioane, în creștere cu 169% față de anul precedent și aproximativ dublu față de anul precedent.

Mediaset operează în Italia prin două agenții de publicitate de televiziune, ambele deținute integral de Berlusconi: Publitalia ’80 (TV gratuit) și Digitalia ’08 (TV cu plată). În Spania, activităţile de vânzari de publicitate sunt încredinţate Publiespana Publieurope, o companie cu sediul la Londra. Activitățile online ale Grupului sunt gestionate de Mediamond. Mfe deține, de asemenea, 40% din 2i Towers, compania-mamă a Ei Towers, și 29,9% din grupul media german Prosieben.

MONDADORI: în fruntea grupului se află Marina Berlusconi (președinte) și Antonio Porro (director general). Este cel mai mare editor de cărți și reviste din Italia și deține una dintre cele mai extinse rețele de librării din țară. În 2022, grupul a înregistrat venituri nete de 903 milioane, în creștere cu 11,8% față de anul precedent, și un profit de 52 milioane, cel mai bun rezultat net din ultimii 15 ani.

BANCA MEDIOLANUM: controlată de Fininvest și grupul Doris, este liderul pieței financiare italiene cu peste un milion de clienți. Anul trecut, a înregistrat un profit net de 521 de milioane, performând bine în ciuda corecției puternice a piaței. Și nici de această dată nu i-a dezamăgit pe acționari, începând cu familiile Doris și Berlusconi, repartizând în total, dividende în valoare de 369 de milioane. Iar previziunile economice ale grupului pentru anul 2023 sunt semnificativ mai bune decât rezultatele de anul trecut.

TEATRUL MANZONI: o gamă amplă de spectacole a marcat stagiunile Teatrului Manzoni de când, în martie 1978, Silvio Berlusconi și-a luat angajamentul de a păstra istorica sală care risca să fie transformată într-un supermarket, punându-l la conducerea instituţiei pe Luigi Foscale, un mare iubitor de teatru.

FOTBAL: grupul Fininvest continuă să fie prezent și în lumea fotbalului. În aprilie 2017, la 30 de ani de la cumpărarea pachetului majoritar, grupul a vândut clubul Milan unui consorțiu chinez, care l-a vândut apoi fondului Elliott. În septembrie 2018, Silvio Berlusconi a pornit într-o nouă aventură fotbalistică achiziţionând 100% din Clubul Sportiv Monza 1912.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Berlusconi #imperiu #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.