Ce buget a Guvernul Germaniei pentru regiunile devastate de inundații? O sumă uriașă

Guvernul Angela Merkel a aprobat, miercuri, un fond de urgenţă în valoare de 200 de milioane de euro pentru acţiuni de asistenţă pe termen scurt după inundaţiile produse în vestul Germaniei, soldate cu cel puţin 170 de morţi, informează publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a anunţat că 200 de milioane de euro vor fi alocate rapid autorităţilor din landurile afectate de intemperii. „Aceasta este suma de la care pornim acum”, a afirmat Olaf Scholz.

În total, Guvernul federal german intenţionează să aloce 400 de milioane de euro pentru asistenţă şi un miliard de euro pentru acţiuni de reconstrucţie.

Cancelarul Angela Merkel a vizitat, marţi, zone afectate de intemperii şi a anunţat acţiuni de asistenţă şi reconstrucţie, scrie Aleph News.

Bilanţul inundaţiilor produse în landurile Renania-Palatinat şi Renania de Nord-Westfalia este de cel puţin 170 de morţi, iar alte 155 de persoane sunt date dispărute. Există daune materiale şi în landul Bavaria. Aproximativ 40.000 de persoane sunt afectate grav de efectele inundaţiilor din vestul Germaniei.

#suma uriasa #buget #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.