Ce este mai dificil? O afacere mică în Republica Moldova sau în UE. Ce spune un expert din țară

Sergiu Gaibu, director de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat date despre indicii de competitivitate a Moldovei în cadrul unei mese rotunde de evaluare a impactului programelor de suport pentru abilitarea economică.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, în Republica Moldova lipsește o politică fiscală facilitară de susținere a întreprinderilor de către stat în primii ani de activitate. În țara noastră, condițiile de inițiere și rulare a unei afaceri mici sunt mai dificile ca în UE și în țările din regiune. Din cauza acestor condiții tinerii, în special femeile nu au curajul să înceapă o afacere.

Conform raportului pentru 2019, după indicele de competitivitate a Moldovei economia națională se poziționează pe locul 86 din 141.

Sergiu Gaibu a menționat că limitarea programelor de susținere a femeilor în realizarea unor obiective economice este cauzată de subdezvoltarea zonei rurale și lipsa altor munci decât cele agricole. Lipsa infrastructurii adecvate și lipsa echipamentelor pentru mecanizarea muncilor limitează accesul, dar și interesul femeilor pentru participare în activități agricole sau inițiere de afaceri în acest domeniu, transmite IPN.

Directorul de programe spune că lipsesc instrumente financiare pentru start-up-uri, microîntreprinderi și întreprinderi de familie, iar resursele implementatorilor pentru inițierea afacerilor sunt limitate.

O altă problemă menționată este și rigiditatea și depășirea curriculumului din școlile vocaționale. Un alt impediment pentru livrarea asistenței este lipsa unei infrastructuri adecvate – au fost raportate cazuri în care lipsa de conectare la energie electrică a făcut imposibilă desfășurarea cursurilor online.

În același timp, femeile din grupurile vulnerabile nu au încredere în forțele proprii și nu au cunoștințe elementare – în jur de 30 la sută dintre fetele și femeile vulnerabile au un nivel redus de educație, „nu cunosc lucruri simple de matematică, scris și le este rușine”.

Pentru a limita aceste impedimente Centrul „Expert-Grup” vine cu recomandări și propune Guvernului să creeze un cadru normativ simplificat de operare pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi și să majoreze facilitățile fiscale pentru persoane care au copii la întreținere.

„Expert-Grup” sugerează eliminarea cerințelor sovietice în ceea ce privește grădinițele private și elaborarea unui set de cerințe simplificate pentru grădinițe de tip familial, care au până la 15-20 de copii, grădinițe medii și cele mari. Cerințele trebuie să fie aplicate și în sate. De asemenea, „Expert-Grup” mai recomandă introducerea orelor de ghidare în carieră și orientare profesională, pentru elevii claselor a noua, organizarea de vizite pentru elevi la întreprinderi cu profil diferit, promovarea învățământului dual.

#antreprenori #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.