Ce este mai dificil? O afacere mică în Republica Moldova sau în UE. Ce spune un expert din țară

Sergiu Gaibu, director de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat date despre indicii de competitivitate a Moldovei în cadrul unei mese rotunde de evaluare a impactului programelor de suport pentru abilitarea economică.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, în Republica Moldova lipsește o politică fiscală facilitară de susținere a întreprinderilor de către stat în primii ani de activitate. În țara noastră, condițiile de inițiere și rulare a unei afaceri mici sunt mai dificile ca în UE și în țările din regiune. Din cauza acestor condiții tinerii, în special femeile nu au curajul să înceapă o afacere.

Conform raportului pentru 2019, după indicele de competitivitate a Moldovei economia națională se poziționează pe locul 86 din 141.

Sergiu Gaibu a menționat că limitarea programelor de susținere a femeilor în realizarea unor obiective economice este cauzată de subdezvoltarea zonei rurale și lipsa altor munci decât cele agricole. Lipsa infrastructurii adecvate și lipsa echipamentelor pentru mecanizarea muncilor limitează accesul, dar și interesul femeilor pentru participare în activități agricole sau inițiere de afaceri în acest domeniu, transmite IPN.

Directorul de programe spune că lipsesc instrumente financiare pentru start-up-uri, microîntreprinderi și întreprinderi de familie, iar resursele implementatorilor pentru inițierea afacerilor sunt limitate.

O altă problemă menționată este și rigiditatea și depășirea curriculumului din școlile vocaționale. Un alt impediment pentru livrarea asistenței este lipsa unei infrastructuri adecvate – au fost raportate cazuri în care lipsa de conectare la energie electrică a făcut imposibilă desfășurarea cursurilor online.

În același timp, femeile din grupurile vulnerabile nu au încredere în forțele proprii și nu au cunoștințe elementare – în jur de 30 la sută dintre fetele și femeile vulnerabile au un nivel redus de educație, „nu cunosc lucruri simple de matematică, scris și le este rușine”.

Pentru a limita aceste impedimente Centrul „Expert-Grup” vine cu recomandări și propune Guvernului să creeze un cadru normativ simplificat de operare pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi și să majoreze facilitățile fiscale pentru persoane care au copii la întreținere.

„Expert-Grup” sugerează eliminarea cerințelor sovietice în ceea ce privește grădinițele private și elaborarea unui set de cerințe simplificate pentru grădinițe de tip familial, care au până la 15-20 de copii, grădinițe medii și cele mari. Cerințele trebuie să fie aplicate și în sate. De asemenea, „Expert-Grup” mai recomandă introducerea orelor de ghidare în carieră și orientare profesională, pentru elevii claselor a noua, organizarea de vizite pentru elevi la întreprinderi cu profil diferit, promovarea învățământului dual.

#antreprenori #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.