Ce-i mai sperie pe industriaşii germani: slăbiciunea economică a Chinei şi penuria globală de cipuri

Siemens a avertizat că îngheţul cererii din China pentru produsele şi serviciile sale se va prelungi în anul viitor. Grupul german este unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din lume, cu operaţiuni de producţie nu doar în Germania, ci în multe dintre statele europene.

Iar China este ţara cu cea mai mare producţie industrială şi totodată al doilea importator ca mărime la nivel mondial. Însă economia chineză trece printr-o perioadă de încetinire pronunţată, cu efecte negative asupra consumului. De aceea, prognoza făcută de Siemens este motiv de îngrijorare pentru toată lumea.

Separat, un executiv al constructorului german de autovehicule Audi a estimat că penuria de cipuri cu care se confruntă industria auto din Germania va persista ani de zile. Audi este subsidiară a VW, companie care-şi dispută primul loc la producţia mondială de maşini cu Toyota.

Grupul părinte are, la fel ca Siemens, fabrici în multe alte state ale lumii, inclusiv din Europa. Ungaria a ajuns mulţumită Audi unul din centrele industriei auto europene, devenind astfel dependentă de industria auto germană. Penuria de cipuri a apărut în 2018-2019 şi s-a agravat în timpul pandemiei, răspândindu-se în diferite industrii. La punctul de vârf, în anumite părţi ale Europei producţia de maşini a fost oprită.

În acest context, Uniunea Europeană şi statele membre caută să-şi reducă dependenţa de cipurile importate din China şi SUA, căutând modalităţi de a-şi dezvolta propria producţie. Germania a găsit o soluţie în compania taiwaneză TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, pe care a atras-o cu subvenţii de miliarde de euro.
La fel a făcut şi cu Intel, care îşi va construi o fabrică şi în Polonia. Dar până când producţia de cipuri din Europa va deveni suficientă, companiile europene care folosesc aceste componente de înaltă tehnologie vor depinde de livrările întârziate din alte părţi. Iar această situaţia va persista câţiva ani, spune Renate Vachenauer, directoarea de achiziţii de la Audi, citată de Reuters.
Din partea Siemens, CEO-ul Roland Busch aduce în discuţie problema chineză. „Pe termen scurt, vedem slăbiciune pe piaţa din China, şi aceasta ar putea dura câteva trimestre de-acum încolo“, spune el.

Compania a raportat că la divizia de industrie digitală comenzile s-au prăbuşit cu 35% în trimestrul doi, în ritm anualizat, în special din cauza colapsului cu 61% a comenzilor din partea clienţilor din China, notează Financial Times. Legat de această ţară, Siemens mai are o problemă: presiunile venite de la Berlin pentru tăierea relaţiilor riscante cu China. Busch a asigurat că va apăra cota pe care colosul său o are pe piaţa chineză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#penurie #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.