Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută de muncă? Răspunsurile candidaților

Peste 83% dintre candidați sunt descurajați să răspundă la o ofertă de muncă unde salariul nu este specificat. Rabota.md a realizat un sondaj cu participarea vizitatorilor ai Târgului de Cariere, care a avut loc între 27-28 octombrie la Chișinău, și a descoperit ce alte motive împiedică oamenii să trimită un CV.

Conform rezultatelor sondajului, atunci când își caută de lucru, candidații moldoveni sunt mai predispuși să răspundă la o ofertă cu un salariu mic decât la una unde salariul nu este specificat: patru din cinci respondenți au avut o reacție negativă la formularea „salariu negociabil”.

A doua cauză pentru care oamenii își pierd interesul față de o ofertă de muncă este programul neconvenabil. Peste 60% dintre participanții la sondaj au menționat acest motiv. În plus, pentru fiecare al doilea participant este important ca biroul sau compania să fie cât mai aproape de casă. Femeile au indicat acest aspect mai des decât bărbații.

Lipsa perspectivelor de avansare în carieră ar descuraja 56% dintre participanții la sondaj să aplice la o ofertă de muncă. Posibilitatea de dezvoltare în cadrul companiei este deosebit de importantă pentru studenți și tineri specialiști.

Conform rezultatelor sondajului, companiile moldovenești ar trebui să acorde mai multă atenție la transparența posturilor vacante, să ofere informații despre salariu și oportunitățile de creștere profesională.

Din observațiile moderatorilor Rabota.md, există schimbări pozitive în acest sens, dar ele au loc lent. Acum, candidații își pot facilita căutarea unui post de lucru folosind diverse instrumente, inclusiv filtrul de pe Rabota.md cu care puteți selecta salariul dorit.

Rabota.md a fost unul dintre partenerii Târgului de Cariere de la Chișinău din 27-28 octombrie.

#sondaj #salariu #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.