Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută de muncă? Răspunsurile candidaților

Peste 83% dintre candidați sunt descurajați să răspundă la o ofertă de muncă unde salariul nu este specificat. Rabota.md a realizat un sondaj cu participarea vizitatorilor ai Târgului de Cariere, care a avut loc între 27-28 octombrie la Chișinău, și a descoperit ce alte motive împiedică oamenii să trimită un CV.

Conform rezultatelor sondajului, atunci când își caută de lucru, candidații moldoveni sunt mai predispuși să răspundă la o ofertă cu un salariu mic decât la una unde salariul nu este specificat: patru din cinci respondenți au avut o reacție negativă la formularea „salariu negociabil”.

A doua cauză pentru care oamenii își pierd interesul față de o ofertă de muncă este programul neconvenabil. Peste 60% dintre participanții la sondaj au menționat acest motiv. În plus, pentru fiecare al doilea participant este important ca biroul sau compania să fie cât mai aproape de casă. Femeile au indicat acest aspect mai des decât bărbații.

Lipsa perspectivelor de avansare în carieră ar descuraja 56% dintre participanții la sondaj să aplice la o ofertă de muncă. Posibilitatea de dezvoltare în cadrul companiei este deosebit de importantă pentru studenți și tineri specialiști.

Conform rezultatelor sondajului, companiile moldovenești ar trebui să acorde mai multă atenție la transparența posturilor vacante, să ofere informații despre salariu și oportunitățile de creștere profesională.

Din observațiile moderatorilor Rabota.md, există schimbări pozitive în acest sens, dar ele au loc lent. Acum, candidații își pot facilita căutarea unui post de lucru folosind diverse instrumente, inclusiv filtrul de pe Rabota.md cu care puteți selecta salariul dorit.

Rabota.md a fost unul dintre partenerii Târgului de Cariere de la Chișinău din 27-28 octombrie.

#sondaj #salariu #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.