Ce remunerație a primit directorul general al celui mai mare grup bancar german

Directorul general al Deutsche Bank, Christian Sewing, a obținut o remunerație de 8,9 milioane de euro (9,49 milioane de dolari) în 2022, în uşoară creştere de la 8,8 milioane de euro în 2021, a anunţat vineri cel mai mare grup bancar german, transmite Reuters.

Christian Sewing a fost recompensat pentru al treilea an consecutiv de profit şi îndeplinirea obiectivelor de restructurare a băncii. În 2022, Deutsche Bank a înregistrat cel mai profitabil an din 2007, după ani de pierderi.

Suma totală a bonusurilor pentru întreaga bancă a fost de 2,1 miliarde de euro, asemănătoare cu nivelul din 2021.

Sewing a condus banca în timpul planului de redresare de nouă miliarde de euro din ultimii patru ani. Deutsche Bank este una din băncile globale de importanţă sistemică.

Pentru 2023, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a veniturilor, între 28 şi 29 miliarde de euro, iar la divizia de investiţii bancare, veniturile ar urma să fie în linie cu cele din 2022.

De asemenea, Deutsche Bank a atras atenţia asupra riscurilor la adresa perspectivelor sale, din cauza situaţiei economice, a războiului din Ucraina, a inflaţiei şi a tensiunilor dintre Statele Unite şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Deutsche Bank #remuneratie #grup bancar #director general #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.