Ce remunerație a primit directorul general al celui mai mare grup bancar german

Directorul general al Deutsche Bank, Christian Sewing, a obținut o remunerație de 8,9 milioane de euro (9,49 milioane de dolari) în 2022, în uşoară creştere de la 8,8 milioane de euro în 2021, a anunţat vineri cel mai mare grup bancar german, transmite Reuters.

Christian Sewing a fost recompensat pentru al treilea an consecutiv de profit şi îndeplinirea obiectivelor de restructurare a băncii. În 2022, Deutsche Bank a înregistrat cel mai profitabil an din 2007, după ani de pierderi.

Suma totală a bonusurilor pentru întreaga bancă a fost de 2,1 miliarde de euro, asemănătoare cu nivelul din 2021.

Sewing a condus banca în timpul planului de redresare de nouă miliarde de euro din ultimii patru ani. Deutsche Bank este una din băncile globale de importanţă sistemică.

Pentru 2023, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a veniturilor, între 28 şi 29 miliarde de euro, iar la divizia de investiţii bancare, veniturile ar urma să fie în linie cu cele din 2022.

De asemenea, Deutsche Bank a atras atenţia asupra riscurilor la adresa perspectivelor sale, din cauza situaţiei economice, a războiului din Ucraina, a inflaţiei şi a tensiunilor dintre Statele Unite şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Deutsche Bank #remuneratie #grup bancar #director general #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.