Ce remunerație a primit directorul general al celui mai mare grup bancar german

Directorul general al Deutsche Bank, Christian Sewing, a obținut o remunerație de 8,9 milioane de euro (9,49 milioane de dolari) în 2022, în uşoară creştere de la 8,8 milioane de euro în 2021, a anunţat vineri cel mai mare grup bancar german, transmite Reuters.

Christian Sewing a fost recompensat pentru al treilea an consecutiv de profit şi îndeplinirea obiectivelor de restructurare a băncii. În 2022, Deutsche Bank a înregistrat cel mai profitabil an din 2007, după ani de pierderi.

Suma totală a bonusurilor pentru întreaga bancă a fost de 2,1 miliarde de euro, asemănătoare cu nivelul din 2021.

Sewing a condus banca în timpul planului de redresare de nouă miliarde de euro din ultimii patru ani. Deutsche Bank este una din băncile globale de importanţă sistemică.

Pentru 2023, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a veniturilor, între 28 şi 29 miliarde de euro, iar la divizia de investiţii bancare, veniturile ar urma să fie în linie cu cele din 2022.

De asemenea, Deutsche Bank a atras atenţia asupra riscurilor la adresa perspectivelor sale, din cauza situaţiei economice, a războiului din Ucraina, a inflaţiei şi a tensiunilor dintre Statele Unite şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Deutsche Bank #remuneratie #grup bancar #director general #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.