Ce se întâmplă cu banii pe care îi economisiți la saltea

Cu toții avem obiective variate în viață, fie că este vorba de studii în străinătate, achiziționarea unui automobil sau unui apartament, pornirea unei afaceri sau asigurarea unei vieți decente la vârsta pensionării. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), realizarea acestor obiective implică de cele mai multe ori acumularea unei anumite sume de bani.

În acest context, păstrarea economiilor „la saltea” vine cu riscuri semnificative, precum devalorizarea banilor din cauza inflației, un fenomen inevitabil chiar și în economii bine echilibrate. Astfel, BNM recomandă plasarea banilor în depozite bancare sau investiții în valori mobiliare de stat (VMS), care oferă dobânzi capabile să compenseze efectele inflației.

Depozitele bancare sunt sigure, garantate de stat până la 100.000 MDL, sumă ce va crește la 200.000 MDL începând cu 2025. Totodată, investițiile pe piețele de capital sau în asigurări de viață sunt opțiuni viabile pentru cei care își doresc o securitate financiară pe termen lung.

BNM subliniază că economiile păstrate în lei moldovenești sunt avantajoase pe termen scurt, însă pentru perioade mai îndelungate, un coș valutar diversificat poate fi mai profitabil, mai ales în contextul unor crize economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #economii #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”