Ce se întâmplă cu banii pe care îi economisiți la saltea

Cu toții avem obiective variate în viață, fie că este vorba de studii în străinătate, achiziționarea unui automobil sau unui apartament, pornirea unei afaceri sau asigurarea unei vieți decente la vârsta pensionării. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), realizarea acestor obiective implică de cele mai multe ori acumularea unei anumite sume de bani.

În acest context, păstrarea economiilor „la saltea” vine cu riscuri semnificative, precum devalorizarea banilor din cauza inflației, un fenomen inevitabil chiar și în economii bine echilibrate. Astfel, BNM recomandă plasarea banilor în depozite bancare sau investiții în valori mobiliare de stat (VMS), care oferă dobânzi capabile să compenseze efectele inflației.

Depozitele bancare sunt sigure, garantate de stat până la 100.000 MDL, sumă ce va crește la 200.000 MDL începând cu 2025. Totodată, investițiile pe piețele de capital sau în asigurări de viață sunt opțiuni viabile pentru cei care își doresc o securitate financiară pe termen lung.

BNM subliniază că economiile păstrate în lei moldovenești sunt avantajoase pe termen scurt, însă pentru perioade mai îndelungate, un coș valutar diversificat poate fi mai profitabil, mai ales în contextul unor crize economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #economii #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.