Ce se va întâmpla cu criptomonedele peste 50 de ani? Părerile experților

Unii prezic că monedele vor schimba pentru totdeauna modul în care înțelegem și interacționăm cu banii, iar alții avertizează asupra unei bule periculoase.

Dar, indiferent ce previzionează o persoană pentru criptomonede, devine din ce în ce mai greu să-ți imaginezi un viitor fără ele. Iată totuși ce spun experții despre viitorul criptomonedelor.

• Ivory Johnson, planificator financiar certificat și fondator Delancey Wealth Management

„Criptomonedele vor perturba finanțarea tradițională, deoarece unul dintre utilitățile lor cele mai atractive este capacitatea de a transfera eficient plăți transfrontaliere, cu costuri mici, fără întârziere sau fluctuații valutare. În ceea ce privește bitcoinul, 50 de ani este o perioadă lungă de timp, iar bitcoinul ar putea deveni fie moneda de rezervă mondială, fie următorul AOL care a îmbogățit o mulțime de oameni până când a fost eliminat de o tehnologie mai bună. ”

• Frederick Kaufman, autorul cărții „The Money complot: A History of Currency’s Power to Enchant, Control, and Manipulate”

„Cu mult înainte de 2071, dolarul va avea mai multe în comun cu o criptomonedă decât cu argintul sau aurul, deci nu este nevoie să ne îndoim de longevitatea algoritmilor criptați ca depozite de valoare și suport de schimb. Toți banii sunt o formă de criptare. A fost așa de la început și, pe măsură ce viețile noastre converg din ce în ce mai strâns cu universul digital, dorința de a investi în jetoane se va accelera. În mod ironic, acel impuls ne va conecta la instinctele primitive și va face partea sa pentru a ne menține umani. ”

• Dan Egan, vicepreședinte finanțe comportamentale și investiții la Betterment

„Criptomonedele precum bitcoin s-au dovedit utile pentru mișcarea banilor și speculațiilor și este puțin probabil să dispară. Dar unde și cum vom genera energia pentru a satisface cererea unei piețe criptografice în creștere este demn de luat în considerare, precum și dacă actorii de stat care o privesc ca un concurent al puterii fiat o vor face și mai mult o marfă pe piața neagră . ”

• Dragan Boscovic, fondator și director al Blockchain Research Lab de la Arizona State University

„Autoritățile băncii centrale sunt ocupate să dezvolte reglementări privind criptomoneda. Ei recunosc că monedele digitale sunt originare din economia digitală și, ca atare, sunt pe cale să devină mainstream în următorii 10 ani. ”

• Barbara Roper, directorul protecției investitorilor pentru Federația Consumatorilor din America

„Îmi pare rău. Am decis cu ceva timp în urmă că sunt prea bătrân pentru această problemă. „

#experti #criptomonede #Investiții #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.