Ce se va întâmpla cu criptomonedele peste 50 de ani? Părerile experților

05 Iul. 2021, 14:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
05 Iul. 2021, 14:13 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Unii prezic că monedele vor schimba pentru totdeauna modul în care înțelegem și interacționăm cu banii, iar alții avertizează asupra unei bule periculoase.

Dar, indiferent ce previzionează o persoană pentru criptomonede, devine din ce în ce mai greu să-ți imaginezi un viitor fără ele. Iată totuși ce spun experții despre viitorul criptomonedelor.

• Ivory Johnson, planificator financiar certificat și fondator Delancey Wealth Management

„Criptomonedele vor perturba finanțarea tradițională, deoarece unul dintre utilitățile lor cele mai atractive este capacitatea de a transfera eficient plăți transfrontaliere, cu costuri mici, fără întârziere sau fluctuații valutare. În ceea ce privește bitcoinul, 50 de ani este o perioadă lungă de timp, iar bitcoinul ar putea deveni fie moneda de rezervă mondială, fie următorul AOL care a îmbogățit o mulțime de oameni până când a fost eliminat de o tehnologie mai bună. ”

• Frederick Kaufman, autorul cărții „The Money complot: A History of Currency’s Power to Enchant, Control, and Manipulate”

„Cu mult înainte de 2071, dolarul va avea mai multe în comun cu o criptomonedă decât cu argintul sau aurul, deci nu este nevoie să ne îndoim de longevitatea algoritmilor criptați ca depozite de valoare și suport de schimb. Toți banii sunt o formă de criptare. A fost așa de la început și, pe măsură ce viețile noastre converg din ce în ce mai strâns cu universul digital, dorința de a investi în jetoane se va accelera. În mod ironic, acel impuls ne va conecta la instinctele primitive și va face partea sa pentru a ne menține umani. ”

• Dan Egan, vicepreședinte finanțe comportamentale și investiții la Betterment

„Criptomonedele precum bitcoin s-au dovedit utile pentru mișcarea banilor și speculațiilor și este puțin probabil să dispară. Dar unde și cum vom genera energia pentru a satisface cererea unei piețe criptografice în creștere este demn de luat în considerare, precum și dacă actorii de stat care o privesc ca un concurent al puterii fiat o vor face și mai mult o marfă pe piața neagră . ”

• Dragan Boscovic, fondator și director al Blockchain Research Lab de la Arizona State University

„Autoritățile băncii centrale sunt ocupate să dezvolte reglementări privind criptomoneda. Ei recunosc că monedele digitale sunt originare din economia digitală și, ca atare, sunt pe cale să devină mainstream în următorii 10 ani. ”

• Barbara Roper, directorul protecției investitorilor pentru Federația Consumatorilor din America

„Îmi pare rău. Am decis cu ceva timp în urmă că sunt prea bătrân pentru această problemă. “

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 10:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2025, 10:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII