Ce se va întâmpla în continuare cu Bitcoin? Deutsche Bank spune că bitcoinul a trecut de la „trendy la tracky”

Pentru Deutsche Bank, bitcoin și-a pierdut perspicacitatea.

Potrivit analistului Deutsche Bank și lector al Universității Harvard, Marion Laboure. scăderea prețului de miercuri în spațiul criptomonedelor, inclusiv o scădere de 11% pentru bitcoin BTCUSD, + 1,47%, a fost o dovadă că monedele digitale pot deveni rapid trecute.

„A fost nevoie de bitcoin doar trei luni pentru a trece de la trendy la tracky (prost), și tot ce a fost nevoie pentru ca criptomoneda să cadă din stil a fost un tweet și o declarație a guvernului chinez”, a spus Laboure.

Tweetul a fost de la Tesla TSLA, + 4,14% director executiv Elon Musk, când a spus că compania de mașini electrice va înceta să ia bitcoin ca plată din cauza preocupărilor de mediu, iar declarația a fost făcută de Banca Populară Chineză, când a spus că jetoanele digitale au fost interzise ca mijloc de plată.

„Valoarea Bitcoin va continua să crească și să scadă în funcție de ceea ce oamenii cred că merită”, a scris Laboure într-o notă către clienți. „Acesta este uneori numit„ Efectul Tinkerbell ”- un termen economic recunoscut bazat pe afirmația lui Peter Pan că Tinkerbell există pur și simplu pentru că copiii credeau că există. Cu alte cuvinte, valoarea bitcoin se bazează în întregime pe gândurile doritoare ”, a spus ea.

Criptomonedele ca mijloc de plată larg răspândit vor fi improbabile. Laboure a estimat că mai puțin de 30% din activitatea tranzacțională a bitcoinului este legată de plăți pentru bunuri și servicii – cea mai mare parte din acestea fiind legate de investiții financiare. Lichiditatea Bitcoin este redusă.

Tradabilitatea limitată a Bitcoin îl va menține ultra-volatil, deoarece câteva achiziții mari sau ieșiri de pe piață pot avea un impact semnificativ asupra echilibrului.

Și asta înainte de intrarea guvernelor, care „este puțin probabil să renunțe la monopolurile monetare”, a spus Laboure.

Ea a menționat că guvernele lucrează la propriile monede digitale, iar reglementările vin.

China a reiterat faptul că criptomonedele nu pot fi utilizate pentru plăți care au declanșat declinul de miercuri. După publicarea inițială a acestui articol, Departamentul Trezoreriei a recomandat ca tranzacțiile criptografice de peste 10.000 USD să fie raportate guvernului.

Uniunea Europeană a propus Regulamentul piețelor în cripto-active sau MiCar, care ar putea intra în vigoare încă de la sfârșitul anului 2021, iar India a reglementat strict criptomonedele.

#analist #pret #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.