Ce spune avocatul lui Plahotniuc despre sechestrul vilei luxoase din Franța

Vila sechestrată de către autoritățile franceze este același imobil care îi aparține lui Vlad Plahotniuc și care a fost sechestrat de procurorii din Republicii Moldova în anul 2020, a declarat pentru bani.md avocatul fostului lider PD, Lucian Rogac.

„Nu știu dacă va fi contestată sau nu decizia autorităților franceze. Noi am contestat în instanțele locale, în condițiile în care sechestrul asupra vilei a fost aplicat în anul 2020. Deocamdată nu am discutat cu Vlad Plahotniuc ce pași va întreprinde”, a explicat Rogac.

Astăzi, 18 augut, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat într-un comunicat de presă că tribunalul judiciar din Thonon-les-Bains, Franța, a dispus aplicarea sechestrului asupra unui bun imobil din orașul francez Sciez – una din zonele de elită ale Franței – aparținând cetățeanului Moldovei, Vladimir Plahotniuc.

„Despre acest fapt, autoritățile franceze au informat Procuratura, printr-o notificare primită recent. Potrivit estimărilor autorităților franceze bunul sechestrat valorează peste 4,2 milioane euro, care convertiți ar depăși suma de 83,5 milioane lei. Sechestrul aplicat asupra acestuia are ca scop garantarea posibilității aplicării pedepsei complementare a confiscării bunului în cadrul dosarului penal investigat de procurorii din Moldova. Citând autoritățile cipriote, judecătorul de instrucție francez indică și faptul că învinuitul Vladimir Plahotniuc ar fi creat o rețea criminală la nivel național și internațional în 2009-2019, iar cu implicarea învinuitului Ilan Șor au înregistrat societăți cipriote și panameze în Anglia și au deschis conturi bancare pentru depunerea banilor deturnați din băncile din Moldova”, se arată în mesajul instituției.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sechestru #Plahotniuc #vilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.