Ce spune CCM despre majorarea salariilor magistraților Curții Constituționale?

De câteva zile inițiativa majorării salariilor judecătorilor constituționali în anul 2022 cu aproape 100%, ceea ce înseamnă că ar urma să ridice o leafă de peste 80 de mii de lei a devenit subiect discuție în spațiul public și se pare că a ajuns și la urechile celora care ar urma să se bucure de această creștere salarială – magistrații Curții Constituționale (CCM), scrie Realitatea.md.

CCM a plasat astăzi o reacție, dacă o putem numi reacție, referitor la creșterea salariilor judecătorilor care se așteaptă să fie din anul viitor.

„Cu privire la discuțiile existente în societate despre subiectul unei pretinse majorări a salariilor judecătorilor Curții Constituționale și având în vedere solicitările unor jurnaliști de a comenta situația, vă informăm că obligația de rezervă și de prudență a judecătorilor îi împiedică să facă comentarii”, se arată într-un anunț plasat pe site-ul Curții Constituționale.

Precizăm că, la data de 8 decembrie, în spațiul public au apărut informații precum că, în 2022, salariile judecătorilor CCM vor crește cu aproape 100% față de anul curent. Astfel, magistrații ar urma la anul să ridice o leafă de 82 de mii de lei. Argumentul deputaților PAS, inclusiv a lui Igor Grosu a fost faptul că s-ar fi încercat coruperea acestor judecători, iar creșterea salariilor ar fi o metodă de a păstra independența și integritatea acestora în procesul de luare a deciziilor. Natalia Gavrilița la rândul ei a declarat că „salariile acestora sunt justificate”.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

#majorare #salarii #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din petrol și infrastructura energetică strategică, potrivit unor surse citate de Financial Times. Comisia Europeană ar urma să propună marți reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril și interzicerea completă a exploatării conductelor „Nord Stream”.

Măsurile sunt motivate de dorința de a priva Moscova de miliarde de dolari anual și de a preveni orice reluare a cooperării energetice între Rusia și UE, în special prin Germania. Sursele indică faptul că noul cancelar german, Friedrich Merz, ar fi convenit deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interzicerea definitivă a „Nord Stream”, inclusiv în contextul discuțiilor discrete între oameni de afaceri ruși și americani despre o eventuală relansare parțială a „Nord Stream 2”.

Pe lângă plafonul mai sever pentru exportul de petrol, noul pachet ar putea include sancționarea suplimentară a unor bănci și companii maritime ruse, precum și o listă extinsă de petroliere aflate în serviciul Moscovei. De asemenea, UE ar urma să ofere garanții legale Belgiei, unde sunt înghețate peste 190 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a o proteja de eventuale procese lansate de Kremlin.

Estimările ucrainene indică faptul că o oprire totală a exporturilor de petrol ar putea priva Rusia de până la 60 de miliarde de dolari anual — o sumă comparabilă cu cheltuielile Moscovei pentru războiul din Ucraina. Cu toate acestea, eficiența măsurii este incertă, în condițiile în care Rusia a reușit până acum să ocolească o parte din sancțiunile occidentale prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” și a asigurătorilor proprii.

În paralel, în Statele Unite, un proiect de lege aflat în Senat propune impunerea unor tarife vamale de 500% țărilor care continuă să achiziționeze resurse energetice din Rusia. Totuși, administrația de la Washington ezită să susțină pe deplin aceste măsuri, iar președintele Donald Trump a comparat recent conflictul dintre Rusia și Ucraina cu „o bătaie între copii” care ar trebui poate lăsați „să se certe până la epuizare”.

Potrivit FT, Comisia Europeană speră să obțină un consens asupra noului pachet de sancțiuni până la sfârșitul lunii iulie. Până acum, UE a reușit să depășească obiecțiile unor state ca Ungaria, cunoscută pentru opoziția față de sancțiunile antirusești.