Ce spune șefa băncii centrale despre creditele acordate agricultorilor

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întâlnire cu ministrul Agriculturii și reprezentanții Asociației Băncilor, alături de colegi din departamentele de specialitate, pentru a discuta despre noua schemă de creditare a fermierilor în Republica Moldova.

În cadrul discuției, părțile implicate au analizat opiniile fiecărei entități în legătură cu funcționarea și eficacitatea noii scheme de creditare. BNM a fost prezentă în discuție pentru a facilita dialogul între bănci și beneficiarii de credite, precum și pentru a asigura coordonarea cu guvernul în implementarea programelor guvernamentale de sprijin pentru agricultori.

„Nu sunt opreliști în acest proces iar garanțiile pe care le acordă Executivul prin programele guvernamentale ar trebui să-i sprijine pe agricultori, iar procesul de creditare să fie mai flexibil. În zilele următoare vom continua discuțiile în ce măsură schema este funcțională”, a punctat guvernatoarea.

Guvernatoarea Anca Dragu a subliniat importanța ca procesul de creditare să fie flexibil și să ofere sprijin adecvat agricultorilor, în special prin garanțiile acordate de Executiv prin programele guvernamentale. Ea a exprimat deschiderea și angajamentul pentru continuarea evaluării și ajustării schemei de creditare în zilele următoare, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare și eficientă a acesteia.

În data de 14 martie, Asociția Fermierilor declara că va reveni la proteste, pe fondul refuzurilor repetate primite de sute de fermieri din partea băncilor.

„Din 1 martie, organizația noastră a monitorizat procesul de acordare a creditelor de urgență. Cu mare îngrijorare constatăm că sute de fermieri au primit refuzuri de la bănci, anume din cauza bilanțurilor negative și întârzierilor la plata creditelor”, a declarat un reprezentant al Asociației Forța Fermierilor.

Un mecanism de creditare de urgență este pe cale să fie implementat pentru a sprijini producătorii de cereale în acoperirea cheltuielilor necesare pentru lucrările agricole din această primăvară. Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară, a fost discutat deja depsre un proiect de lege în acest sens. Este vorba de creditele de 500 de mii de lei și 1,6 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #fermieri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.