Ce țară are cel mai scump internet din lume. Pe ce loc se află Republica Moldova

Moldova se clasează pe locul nouă în lume în rândul țărilor cu cel mai ieftin internet fix, potrivit unui nou raport global. Utilizatorii din Moldova plătesc în medie 9,19 USD pe lună pentru serviciile de internet, o sumă considerabil mai mică decât în multe alte țări, arată datele cable.uk.

Deși costul internetului în Moldova este mai mare decât în Ucraina (7,35 USD) și România (8,6 USD), este totuși mai mic decât în Bulgaria (10,47 USD) și Turcia (10,95 USD).

Topul țărilor cu cel mai scump internet fix:
– Insulele Solomon: 457,84 USD pe lună
– Burundi: 304,57 USD
– Insulele Turks și Caicos: 212 USD
– Insulele Virgine Britanice: 189 USD
– Bermude: 185 USD

Aceste prețuri ridicate se datorează în principal dificultăților de instalare a infrastructurii în zonele insulare și izolate.

Topul țărilor cu cel mai ieftin internet fix:
– Sudan: 2,4 USD pe lună
– Argentina: 5,17 USD
– Belarus: 7,03 USD
– Ucraina: 7,35 USD
– Egipt: 8,31 USD

Costul internetului în alte țări:
– Vietnam: 8,7 USD
– Croația: 21,9 USD
– Muntenegru: 25 USD
– Italia: 30,9 USD
– Spania: 31,9 USD
– Slovenia: 40,3 USD
– SUA: 65 USD
– Norvegia: 80,2 USD
– Emiratele Arabe Unite: 142,6 USD

Clasamentul demonstrează că, deși Moldova nu are cel mai ieftin internet fix din lume, costul rămâne semnificativ accesibil în comparație cu multe alte state. Accesul la internet rapid și la prețuri reduse continuă să fie un avantaj competitiv important pentru țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interbet #viteza #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investițiile în active imobilizate din Republica Moldova au ajuns la 24,9 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2025, în creștere cu 17% în termeni reali față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Din total, 23,8 miliarde de lei reprezintă investiții în imobilizări corporale (bunuri fizice de lungă durată n.a), în creștere cu 15,5%, iar 1,2 miliarde de lei au fost direcționate către imobilizări necorporale, categorie care a înregistrat o majorare de 1,5 ori, devenind una dintre cele mai dinamice componente ale investițiilor.

Structura investițiilor arată că imobilizările corporale dețin o pondere de 95,2%, în timp ce cele necorporale reprezintă 4,8%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la categoria „alte imobilizări corporale” (+39,5%) și la clădirile rezidențiale (+26,2%), semn al intensificării lucrărilor în sectorul locativ.

Achizițiile de mașini și utilaje au însumat 7,94 miliarde de lei, în creștere cu 15,1%, consolidându-se ca cea mai importantă categorie investițională, cu o pondere de 31,8% din total. Investițiile în construcții inginerești au ajuns la 3,81 miliarde de lei (+13%), iar cele în mijloace de transport au atins aproape 3 miliarde de lei (+5,7%).

Pe segmentul construcțiilor, clădirile rezidențiale au însumat 3,68 miliarde de lei, iar clădirile nerezidențiale 3,32 miliarde de lei, ambele categorii menținând ritmuri de creștere pozitive.