Cea mai mare fraudă cu TVA din UE, anchetată de Parchetul European condus de Laura Kovesi

Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, a făcut publice marți, 13 decembrie, detalii din ancheta care vizează cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată vreodată în cadrul Uniunii Europene.

Frauda a fost făcută prin vânzarea de bunuri electronice.

Parchetul European, ajutat de Europol și poliția din 30 de țări partenere, a decospirat o grupare de crimă organizată care se întindea în mai multe ţări europene şi alte state terţe.
EPPO a făcut legătura între o societate din Portugalia, aproximativ 9.000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice din diferite țări (Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe, Marea Britanie și Statele Unite).

Valoarea estimată a prejudiciilor se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro, iar cea a bunurilor confiscate la 67 de milioane de euro.

Procurorii au făcut percheziţii în 312 locații şi au arestat 24 de persoane din Portugalia, Italia şi Franţa.
Investigația s-a desfășurat în două etape. Prima, în perioada 11-13 octombrie 2022 – în Cehia, Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia şi Țările de Jos, iar a doua, la 29 noiembrie 2022 – în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Spania, potrivit Biziday.

Procurorii au confiscat documente, dispozitive electronice (telefoane mobile, hard disk-uri) și probe digitale. De asemenea, au pis sechestru pe 529 de conturi bancare, acțiunile a 21 de persoane juridice, 81 de proprietăți imobiliare, 31 de mașini de lux, peste 2,5 milioane de euro în numerar 104 ceasuri de valoare, căști AirPods în valoare de 2 milioane de euro 42 de accesorii de lux și un Kalașnikov.

EPPO a mai transmis că au fost luate măsuri și pentru recuperarea prejudiciului.

#Kovesi #TVA #UE #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.