Cea mai mare fraudă cu TVA din UE, anchetată de Parchetul European condus de Laura Kovesi

Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, a făcut publice marți, 13 decembrie, detalii din ancheta care vizează cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată vreodată în cadrul Uniunii Europene.

Frauda a fost făcută prin vânzarea de bunuri electronice.

Parchetul European, ajutat de Europol și poliția din 30 de țări partenere, a decospirat o grupare de crimă organizată care se întindea în mai multe ţări europene şi alte state terţe.
EPPO a făcut legătura între o societate din Portugalia, aproximativ 9.000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice din diferite țări (Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe, Marea Britanie și Statele Unite).

Valoarea estimată a prejudiciilor se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro, iar cea a bunurilor confiscate la 67 de milioane de euro.

Procurorii au făcut percheziţii în 312 locații şi au arestat 24 de persoane din Portugalia, Italia şi Franţa.
Investigația s-a desfășurat în două etape. Prima, în perioada 11-13 octombrie 2022 – în Cehia, Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia şi Țările de Jos, iar a doua, la 29 noiembrie 2022 – în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Spania, potrivit Biziday.

Procurorii au confiscat documente, dispozitive electronice (telefoane mobile, hard disk-uri) și probe digitale. De asemenea, au pis sechestru pe 529 de conturi bancare, acțiunile a 21 de persoane juridice, 81 de proprietăți imobiliare, 31 de mașini de lux, peste 2,5 milioane de euro în numerar 104 ceasuri de valoare, căști AirPods în valoare de 2 milioane de euro 42 de accesorii de lux și un Kalașnikov.

EPPO a mai transmis că au fost luate măsuri și pentru recuperarea prejudiciului.

#Kovesi #TVA #UE #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.