Cea mai mare fraudă cu TVA din UE, anchetată de Parchetul European condus de Laura Kovesi

Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, a făcut publice marți, 13 decembrie, detalii din ancheta care vizează cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată vreodată în cadrul Uniunii Europene.

Frauda a fost făcută prin vânzarea de bunuri electronice.

Parchetul European, ajutat de Europol și poliția din 30 de țări partenere, a decospirat o grupare de crimă organizată care se întindea în mai multe ţări europene şi alte state terţe.
EPPO a făcut legătura între o societate din Portugalia, aproximativ 9.000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice din diferite țări (Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe, Marea Britanie și Statele Unite).

Valoarea estimată a prejudiciilor se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro, iar cea a bunurilor confiscate la 67 de milioane de euro.

Procurorii au făcut percheziţii în 312 locații şi au arestat 24 de persoane din Portugalia, Italia şi Franţa.
Investigația s-a desfășurat în două etape. Prima, în perioada 11-13 octombrie 2022 – în Cehia, Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia şi Țările de Jos, iar a doua, la 29 noiembrie 2022 – în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Spania, potrivit Biziday.

Procurorii au confiscat documente, dispozitive electronice (telefoane mobile, hard disk-uri) și probe digitale. De asemenea, au pis sechestru pe 529 de conturi bancare, acțiunile a 21 de persoane juridice, 81 de proprietăți imobiliare, 31 de mașini de lux, peste 2,5 milioane de euro în numerar 104 ceasuri de valoare, căști AirPods în valoare de 2 milioane de euro 42 de accesorii de lux și un Kalașnikov.

EPPO a mai transmis că au fost luate măsuri și pentru recuperarea prejudiciului.

#Kovesi #TVA #UE #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.