Cea mai mare fraudă cu TVA din UE, anchetată de Parchetul European condus de Laura Kovesi

Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, a făcut publice marți, 13 decembrie, detalii din ancheta care vizează cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată vreodată în cadrul Uniunii Europene.

Frauda a fost făcută prin vânzarea de bunuri electronice.

Parchetul European, ajutat de Europol și poliția din 30 de țări partenere, a decospirat o grupare de crimă organizată care se întindea în mai multe ţări europene şi alte state terţe.
EPPO a făcut legătura între o societate din Portugalia, aproximativ 9.000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice din diferite țări (Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe, Marea Britanie și Statele Unite).

Valoarea estimată a prejudiciilor se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro, iar cea a bunurilor confiscate la 67 de milioane de euro.

Procurorii au făcut percheziţii în 312 locații şi au arestat 24 de persoane din Portugalia, Italia şi Franţa.
Investigația s-a desfășurat în două etape. Prima, în perioada 11-13 octombrie 2022 – în Cehia, Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia şi Țările de Jos, iar a doua, la 29 noiembrie 2022 – în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Spania, potrivit Biziday.

Procurorii au confiscat documente, dispozitive electronice (telefoane mobile, hard disk-uri) și probe digitale. De asemenea, au pis sechestru pe 529 de conturi bancare, acțiunile a 21 de persoane juridice, 81 de proprietăți imobiliare, 31 de mașini de lux, peste 2,5 milioane de euro în numerar 104 ceasuri de valoare, căști AirPods în valoare de 2 milioane de euro 42 de accesorii de lux și un Kalașnikov.

EPPO a mai transmis că au fost luate măsuri și pentru recuperarea prejudiciului.

#Kovesi #TVA #UE #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.