Cea mai mare fraudă cu TVA din UE, anchetată de Parchetul European condus de Laura Kovesi

Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, a făcut publice marți, 13 decembrie, detalii din ancheta care vizează cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată vreodată în cadrul Uniunii Europene.

Frauda a fost făcută prin vânzarea de bunuri electronice.

Parchetul European, ajutat de Europol și poliția din 30 de țări partenere, a decospirat o grupare de crimă organizată care se întindea în mai multe ţări europene şi alte state terţe.
EPPO a făcut legătura între o societate din Portugalia, aproximativ 9.000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice din diferite țări (Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe, Marea Britanie și Statele Unite).

Valoarea estimată a prejudiciilor se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro, iar cea a bunurilor confiscate la 67 de milioane de euro.

Procurorii au făcut percheziţii în 312 locații şi au arestat 24 de persoane din Portugalia, Italia şi Franţa.
Investigația s-a desfășurat în două etape. Prima, în perioada 11-13 octombrie 2022 – în Cehia, Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia şi Țările de Jos, iar a doua, la 29 noiembrie 2022 – în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Spania, potrivit Biziday.

Procurorii au confiscat documente, dispozitive electronice (telefoane mobile, hard disk-uri) și probe digitale. De asemenea, au pis sechestru pe 529 de conturi bancare, acțiunile a 21 de persoane juridice, 81 de proprietăți imobiliare, 31 de mașini de lux, peste 2,5 milioane de euro în numerar 104 ceasuri de valoare, căști AirPods în valoare de 2 milioane de euro 42 de accesorii de lux și un Kalașnikov.

EPPO a mai transmis că au fost luate măsuri și pentru recuperarea prejudiciului.

#Kovesi #TVA #UE #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.