Cea mai mare frică a moldovenilor: Scumpirea alimentelor și a serviciilor comunale

Potențialele surse de risc pentru venit, pe care le-au punctat moldovenii, vizează majorarea prețurilor la produse alimentare și a celor pentru serviciile comunale, arată datele unui sondaj efectuat de Banca Națională a Moldovei.

Alte aspecte care au trezit respondenților îngrijorări se referă la pandemie, migrație și școlarizare.

Anticipările privind evoluția salariului nu sunt nici ele optimiste, aproximativ jumate din respondenți consideră că acesta nu se va majora. În același timp, 60 la sută din respondenți anticipează o creștere a cheltuielilor de bază.

Gradul de economisire este foarte scăzut, astfel 75 la sută din respondenți declară că cheltuie aproape integral venitul obținut sau chiar mai mult. În cazul pierderii principalei surse de venit, 60 la sută din respondenți își vor putea acoperi cheltuielile indispensabile pentru mai puțin de o lună. Majoritatea respondenților care reușesc să economisească (66 la sută) preferă să își păstreze economiile în numerar și numai 34 la sută într-un cont curent la bancă.

Doar 27 la sută din respondenți au apelat la surse de finanțare de la instituții de creditare, cel mai utilizat instrument fiind creditul de consum (Figura 1.5.9). În următoarea perioadă, doar 4 la sută din respondenți se declară interesați de a apela la un credit/împrumut.

Imobilul, cea mai sigură investiție

Cel mai atractiv instrument de investire, conform opiniei respondenților sondajului, este imobilul (41 la sută). Acesta este urmat, la o distanță mare, de business (7 la sută, răspunsul respondenților), depozite / fonduri de investire sau pensii / metale prețioase sau obiecte de artă au acumulat câte 5 la sută din voturile respondenților.

Pentru jumătate din respondenți creditele/împrumuturile contractate reprezintă o povară suportabilă. Totodată, 25 la sută din respondenți declară că s-au confruntat cu situația când nu au reușit achitarea în termen a plăților aferente creditului.

Sondajul cu privire la comportamentul financiar al populației a fost realizat de Banca Națională a Moldovei în anul 2020 pe un eșantion de 1005 persoane.

#servicii comunale #alimente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar