Cea mai mare prăbușire a prețurilor locuințelor din Europa

Crizele multiple din Europa provocate de războiul din Ucraina au urcat costul vieții din multe state occidentale, dar au lovit însă în sectorul imobiliar din câteva regiuni. În Germania prețul locuințelor a căzut cu 15% față de vârful din 2022.

Bulele imobiliare au început să se spargă, rând pe rând, în Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Franța și Danemarca, care au cunoscut în 2023 cele mai mari scăderi față de vârf,potrivit Wolf Street.

Cele mai importante scăderi ale prețurilor locuințelor din Europa în 2023, față de vârful acestora au avut în: Germania: -15,0%, Finlanda: -12,6%, Suedia: -10,3%, Austria: -9,6%, Franța: -6,8%, Danemarca: -5,8%.

Cei mai mari câștigători din 2010 până la vârful lor: Austria: +136%, Republica Cehă: +130%, Portugalia: +104%, Germania: +104%, Suedia: +103%, Norvegia: +101%.

Prețurile caselor din Italia sunt sub nivelul în care erau în 2010. Prețurile caselor din Finlanda au scăzut înapoi la locul în care erau în 2010.

Iar prețurile locuințelor din Spania, după o scădere abruptă, sunt cu doar 5,7% peste cele din 2010. Spania a avut o bulă imobiliară fabuloasă, care a explodat spectaculos, dar asta s-a întâmplat înainte de 2010, iar implozia s-a produs în 2015, după care prețurile s-au ridicat din nou. Aceste piețe se află la celălalt capăt al spectrului.

În Țările de Jos, creșterea prețului locuințelor din 2023 a fost de 5,7% (an la an) și cu 52,5% față de vârful din 2010. În schimb, în Germania, scăderea a fost de 6,2% în 2023, comparativ cu un an în urmă. Creșterea față de anul 2010 s-a situat la 104,2%.

În Franța, scăderea de la an al an, în 2023 a fost de 5,2 %, iar avansul față de 2010 este de doar 39%. Aici, tendința s-a inversat de 7 trimestre, iar scăderea a fost continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #prabusire #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.