Cea mai mare prăbușire a prețurilor locuințelor din Europa

Crizele multiple din Europa provocate de războiul din Ucraina au urcat costul vieții din multe state occidentale, dar au lovit însă în sectorul imobiliar din câteva regiuni. În Germania prețul locuințelor a căzut cu 15% față de vârful din 2022.

Bulele imobiliare au început să se spargă, rând pe rând, în Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Franța și Danemarca, care au cunoscut în 2023 cele mai mari scăderi față de vârf,potrivit Wolf Street.

Cele mai importante scăderi ale prețurilor locuințelor din Europa în 2023, față de vârful acestora au avut în: Germania: -15,0%, Finlanda: -12,6%, Suedia: -10,3%, Austria: -9,6%, Franța: -6,8%, Danemarca: -5,8%.

Cei mai mari câștigători din 2010 până la vârful lor: Austria: +136%, Republica Cehă: +130%, Portugalia: +104%, Germania: +104%, Suedia: +103%, Norvegia: +101%.

Prețurile caselor din Italia sunt sub nivelul în care erau în 2010. Prețurile caselor din Finlanda au scăzut înapoi la locul în care erau în 2010.

Iar prețurile locuințelor din Spania, după o scădere abruptă, sunt cu doar 5,7% peste cele din 2010. Spania a avut o bulă imobiliară fabuloasă, care a explodat spectaculos, dar asta s-a întâmplat înainte de 2010, iar implozia s-a produs în 2015, după care prețurile s-au ridicat din nou. Aceste piețe se află la celălalt capăt al spectrului.

În Țările de Jos, creșterea prețului locuințelor din 2023 a fost de 5,7% (an la an) și cu 52,5% față de vârful din 2010. În schimb, în Germania, scăderea a fost de 6,2% în 2023, comparativ cu un an în urmă. Creșterea față de anul 2010 s-a situat la 104,2%.

În Franța, scăderea de la an al an, în 2023 a fost de 5,2 %, iar avansul față de 2010 este de doar 39%. Aici, tendința s-a inversat de 7 trimestre, iar scăderea a fost continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #prabusire #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.